Synopsis:
La finalul anilor `60, înființarea de cinecluburi lua amploare și în localitățile mai mici din țară. Partidul comunist le încuraja, pentru a le folosi ca instrument de propagandă. Mulți dintre entuziaștii care le înființau, printre care și Ioan Agapi, vedeau în ele un prilej de a-și face mâna ca cineaști. Așa a apărut în viața unor anonimi camera de filmat, primită uneori cu teamă și suspiciune sau alteori cu entuziasm narcisist, după cum arată cele două secvențe din `Ședințe`: festivitatea de premiere a fruntașilor zootehniști și ședință la CAP.