SPARTACUS ȘI CASSANDRA de Ioannis Nuguet

'Problema romilor' este în continuare o chestiune fierbinte în Europa, iar contextul recent îi adaugă semnificații noi. Pe de altă parte, cultura și modul de viață ale romilor au făcut și fac subiectul multor documentare. Spartacus și Cassandra se apropie de acest univers dintr-o perspectivă nouă și jovială, aruncând o privire pătrunzătoare, prin ochii copiilor, asupra relației lor cu familia și cu grupul de romi pe de-o parte și cu instituțiile franceze pe de alta. Filmul reușește să traverseze dincolo de obișnuitele stereotipuri - sărăcie sau criminalitate, victimizare sau acuzare, negru sau alb - și ilustrează comprehensiv și emoționant complexitatea vieții romilor pe fundalul schimbărilor din societate.

EU SUNT POPORUL de Anna Roussillon

Un lungmetraj de debut remarcabil. Profitând de relația durabilă și plină de afecțiune cu membrii unei familii de țărani din apropiere de Luxor, regizoarea ne introduce în evenimentele Primăverii Arabe de la Cairo, privite din perspectiva oamenilor obișnuiți, oameni ale căror voci rămân de obicei neauzite sau nebăgae în seamă.

Filmul este o descriere cinematografică plină de umanitate a cotidianului rural egiptean, iar din discuțiile regizoarei cu protagoniștii răzbate înțelepciune și sensibilitate, totul fiind proiectat pe fundalul frământărilor politice care le-ar putea scimba viața.

Filmul face mai mult decât să pătrundă în această parte a lumii - el se conturează într-o experiență umană complexă, plină de sensibilitate, care ne provoacă să regândim propria noastră concepție despre democrație și locul pe care îl ocupăm ca ființe politice.

Poveșile spuse prin documentar devin cu atât mai puternice și mai impresionante când au o dimensiune universală.

CU SAU FĂRĂ TINE de Hyuckjee Park

O abordare discretă și delicată, în stil observațional, a două femei în vârstă, care trăiesc sub același acoperiș într-un sat coreean. Realizat cu respect profund pentru personaje, filmul suprinde epifaniile mărunte ale vieții de zi cu zi în apropierea morții.

CASA MEA de Jiri Stejskal

Pentru pledoaria întru respect pentru individualitate și pentru tot ceea ce e altfel într-o societate globalizată, pledoarie construită prin profunzimea personajelor, un umor subtil și o imagine impresionantă, care menține spectatorul alert până la final.

AFARĂ de Andrei Schwartz

Afară este povestea universală despre vină și pedeapsă, transpusă în contextul României comuniste și post-comuniste. Andrei Schwartz dezvăluie treptat traiectoria unui personaj complex, un încarcerat pentru crimă care se prezintă pe sine însuși ca victimă a sistemului comunist și care, odată eliberat, încearcă să-și refacă viața în post-comunism. Documentarul urmărește aproape ca un film de ficțiune viața reală a unui om, analizînd în același timp modul în care se poate uza și abuza de recursul la comunism. Nimeni și nimic nu e ceea ce pare la prima vedere!

John Albert Jansen – ALFABETUL FRICII

Premiul pentru regie îi revine lui John Albert Jansen, pentru un portret în același timp intim și reflexiv al laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. Regizorul combină biografia cu bibliografia și confesiunile cu percepția personală într-o poveste cinematografică echilibrată. Jansen re-crează universul literar al Hertei Müller într-un limbaj cinematografic original, construind o imagine complexă, nu doar a unei personalități publice extraordinare, ci și a unui traiect moral și politic de excepție.

UZINA DE LOCUIT de Teresa Czepiec

Pentru modul în care transformă un bloc imens de locuințe în personaj principal și metaforă a societății. Este un film cu un stil vizual puternic, coerent din punct de vedere al imaginii și sunetului și realizat cu tehnici de filmare moderne.