Transilvania mea
Transilvania, Siebenbürgen în germană, Erdély în maghiară, este tema programului special Astra Film Fest 2007. Prin incursiuni şi priviri subiective, Transilvania mea doreşte să surprindă diversitatea socială actuală, văzută de artişti din România şi din străinătate. Programul prezintă 13 filme documentare produse în Austria, Germania, Luxemburg, Marea Britanie, Ungaria şi România, o expoziţie de fotografie (120 de fotografii semnate de 42 de autori), muzică şi degustări de ţuică.
Etnii
Din cauza moştenirilor unei istorii frământate, dar mai ales a necunoaşterii între etniile care trăiesc aici există chiar şi astăzi o bătălie subtilă, simbolică, o bătălie psiho-morală, socio-intelectuală, sursă pentru formarea şi perpetuarea clişeelor şi a prejudecăţilor. Ne putem da seama de diversitatea etnică a regiunii din filmul de televiziune al lui Dan Curean, Oameni din România. Filmele documentare observaţionale, sau cele de investigaţie care trec dincolo de tabuuri, au puterea de a pătrunde în viaţa cotidiană a oamenilor, de a arăta mentalităţi, locuri unde se reproduc aceste stereotipii, spaţiul, mediul complex în care se nasc ele. Filmele Balkan Champion şi Hungarian Id din programul Transilvania mea vizează tocmai această zonă, văzută din perspectiva etnicilor maghiari, iar Beyond the Forest şi We are staying din perspectiva saşilor.
Tradiţii şi cotidian în capitalismul post-comunist din Transilvania
Transilvania a fost dintotdeauna percepută ca un leagăn al tradiţiilor. Este un fapt care, pe lângă modul de viaţă pitoresc al oamenilor de aici, a atras cineaşti şi fotografi din toată lumea. În filme ca Obcina, spectatorul poate simţi admiraţia autorului faţă de rutenii care trăiesc in munţii din Maramureş, a căror fel de a trăi pare şi este prezentat de acesta ca fiind foarte exotic. Alt exemplu este reportajul românesc de televiziune Bhigtut, care nu se îndepărtează de modul în care filmele de televiziune abordează subiecte legate de folclor şi tradiţie populară. Documentarele recente care tratează acelaşi subiect subliniază tocmai schimbările radicale şi dispariţia rapidă a tradiţiilor în contextul în care majoritatea forţei de muncă din mediul rural din România lucrează în diferite ţări europene. Una dintre cele mai importante producţii pe această temă este seria Ultimii Ţărani de Angus Macqueen, difuzată de Channel 4 şi BBC. care portretizează munca şi viaţa emigranţilor maramureşeni în Franţa şi în Irlanda, într-o comparaţie cu viaţa lor şi/sau a familiilor lor în satul românesc.
Documentarele recente care tratează acelaşi subiect subliniază tocmai schimbările radicale şi dispariţia rapidă a tradiţiilor în contextul în care majoritatea forţei de muncă din mediul rural din România lucrează în diferite ţări europene. Una dintre cele mai importante producţii pe această temă este seria Ultimii Ţărani de Angus Macqueen, difuzată de Channel 4 şi BBC. care portretizează munca şi viaţa emigranţilor maramureşeni în Franţa şi în Irlanda, într-o comparaţie cu viaţa lor şi/sau a familiilor lor în satul românesc.
Filmele Slow dance Szék şi We are gonna seed the land oferă o rară ocazie de a vedea transformările petrecute de-a lungul a 30 de ani, începând cu anii 1970 când Szék (Sic) era un sat tradiţional maghiar şi pînă în anii 2000, când 80% din populaţia activă a plecat să lucreze în străinătate. Primul film a fost realizat de celebrii documentarişti maghiari, fraţii Gulyás, iar al doilea film de către studenţii de antropologie culturală din Miskolc, producţie coordonată de însuşi Gulyás Gyula în calitate de profesor de antropologie vizuală.
Tema migraţiei forţei de muncă şi a efectelor ei asupra vieţii cotidiene dintr-un oraş transilvănean este dezbătută din perspectiva unui copil a cărui mamă lucrează în vest în filmul Independenţa. Bar de zi, o incursiune în viaţa de zi cu zi a oamenilor care locuiesc în Oraşul de Jos din Sibiu, trece dincolo de subiectele abordate cu predilecţie despre Transilvania. Low cost 110 Eu ne introduce în viaţa cotidiană a muncitoarelor din Mediaş printr-o comparaţie cu viaţa muncitoarelor franceze care lucrează la aceeaşi companie româno-franceze.
| Un campion din Balcani
Regie: Reka Kincses
Ţară: Germania
An: 2006
Durată: 86 |
Anii ’90 au fost ani tulburi în istoria recentă a României, o perioadă de confuzie şi de anxietate. Sistemul de valori al regimului comunist dispăruse. Înainte, Ceauşescu fusese duşmanul tuturor, situaţie ce crea o anume solidaritate între oameni. Era mai uşor să discerni între prieteni şi duşmani. Odată cu dispariţia fizică a dictatorului, oamenii s-au simţit liberi să-şi exprime propriile frustrări. Şi, de cele mai multe ori, au făcut-o cu violenţă. Situaţia socială era favorabilă conflictelor de orice natură, inclusiv celor etnice. Filmul dezvăluie această perioadă prin intermediul unei experienţe directe. Personajul principal este chiar tatăl autoarei, iar implicarea lui în evenimentele ulterioare Revoluţiei a provocat schimbări cruciale în viaţa întregii familii. De pe poziţia de membru distins al minorităţii etnice maghiare, s-a exprimat ferm împotriva Securităţii. La începutul anilor ’90, o atare poziţie era echivalentă unui act de sinucidere politică şi i-a pus chiar viaţa în pericol. După şaisprezece ani şi după cinci candidaturi eşuate la un post de parlamentar, acest campion al corectitudinii şi intransigenţei nu-şi găseşte locul în noul sistem. |
| Bar de zi şi alte povestiri
Regie: Corina Radu
Ţară: România An: 2007
Durată: 53 |
Oameni obişnuiţi într-un cartier obişnuit. Printr-o serie de portrete, filmul trasează istoria de zi cu zi a Oraşului de Jos din Sibiu. Fără intrigi spectaculoase, fără subiecte melodramatice, doar felii de viaţă. Vieţi uneori reuşite, alteori ratate, oameni cu sau fără regrete... Un mozaic care dă contur unei lumi.. |
| Dincolo de pădure
Regie: Gerald Igor Hauzenberger
Ţară: Austria
An: 2007
Durată: 75 |
Recenta emigrarea în masă a saşilor şi şvabilor din Ardeal spre Germania a provocat drame individuale şi colective. Una dintre ele e singurătatea celor rămaşi în urmă, care fie nu au avut pe nimeni la care să meargă în Germania, fie pur şi simplu nu au vrut să-şi abandoneze casele şi pământurile. Se simt acasă în Ardeal, dar cum poţi fi acasă fără ai tăi? |
| Bghitut
Regie: Carmen Elena Stoica
Ţară: România
An: 2006
Durată: 27 |
Documentarul este o invitaţie la o şezătoare tradiţională în ţinutul Oaşului. Filmul prezintă împletitul tradiţional al părului pentru mirese. |
| Buletin maghiar
Regie: Gábor Ferenczi
Ţară: Ungaria
An: 2006
Durată:64 |
La începutul anului 2002, Guvernul maghiar (susţinut de partidul de dreapta FIDESZ la putere în acea vreme) a avansat o lege referitoare la statutul maghiarilor din diaspora. Conform acestei legi, etnicii maghiari din ţările vecine Ungariei (România, Serbia, Ucraina, Slovacia, Austria), puteau solicita un act numit Magyar igazolvany – legitimaţie de maghiar, ca o dovadă a apartenenţei la etnia maghiară. Legea prevedea anumite facilităţi pentru posesorii permisului, între care reduceri de preţ pentru biletele de călătorie şi pentru biletele de intrare în muzee pe teritoriul Ungariei. În afara utilizărilor de ordin practic, actual avea o semnificaţie simbolică, care a generat multe controverse. Filmul, realizat de un regizor maghiar, urmăreşte situaţiile create de această lege în cadrul comunităţii maghiare din Transilvania. |
| Independenţa
Regie: Rastko Petrović
Ţară: România
An: 2006
Durată: 25 |
Independenţa e un fost cămin de nefamilişti din Sibiu, devenit cu timpul un bloc de locuinţe. Spaţiile foarte mici fac ca viaţa familiilor de aici sa nu fie prea uşoară. Răzvan e un copil care trăieşte în Independenţa, a cărui mamă e plecată să muncească în Vest. Un portet sensibil, al unui copil care încearcă să ducă o viaţă normală, dar pe care dorul de mamă îl copleşeşte uneori. |
| Ultimii ţărani - Călătorii
Regie: Angus Macqueen
Ţară: Anglia
An: 2004
Durată: 49 |
Seria în trei părţi realizată de Angus Macqueen urmăreşte destinul a trei familii de români, a căror viaţă e marcată de realităţile emigrării. Satul Budeşti din Maramureş reprezintă o lume a trecutului, cu căruţe trase de cai şi cu oameni care trăiesc în vechile lor credinţe. Tinerii din sat, care nu vad nimic romantic într-o asemenea existenţă, şi-au îndreptat privirile către Occident. La Budeşti, fiecare familie are pe cineva plecat ilegal la muncă în străinătate. În primul film al seriei, Journeys (Călătorii), sunt prezentate problemele cu care se confruntă emigranţii. Observaţional, atent şi impresionant, filmul evidenţiază schimbările petrecute în comunităţile rurale ca urmare a căderii comunismului şi a deschiderii către Occident. În Ultimii ţărani vedem agonia culturii rurale, care a supravieţuit celor două războaie mondiale şi unei jumătăţi de secol de comunism, iar acum e pe cale să dispară după numai zece ani de democraţie. |
| Obcina
Regie: Björn Reinhardt
Ţară: Germania
An: 2006
Durată: 80 |
Obcina este un cătun ascuns în munte. Vara trăiesc şi lucrează acolo zeci de ruteni. Când se apropie iarna, părăsesc cătunul din cauza condiţiilor foarte aspre. Numai familia dogarului Stefan Cut rămâne, ca în fiecare an, pe munte. Familia a reuşit să supravieţuiască pe munte iarnă după iarnă, până când o întâmplare neaşteptată le-a ameninţat existenţa. Beat fiind, Stefan a adormit în zăpadă pe o potecă de munte. Degetele de la o mână i-au degerat, iar amputarea era singura soluţie. Stefan s-a hotărât cu greu să accepte operaţia. Pe de-o parte îi era frică, pe de alta, era îngrijorat pentru familia lui. Cum aveau să se descurce dacă el nu mai putea munci? În final, operaţia s-a făcut şi a reuşit, iar Stefan şi-a putut folosi din nou mâna. După ce totul a trecut cu bine, familia se întreabă dacă vor mai rămâne de acum încolo iernile pe munte. |
| Oamenii din România
Regie: Dan Curean
Ţară: România
An: 2006
Durată: 21 |
Şapte filme scurte despre şapte minorităţi etnice din România. Strămoşii lor s-au stabili aici în urmă cu mulţi ani, în speranţa unei vieţi mai bune. Filmul dă detalii asupra istoricului celor şapte comunităţi şi subliniază trăsăturile identităţii culturale ale fiecăreia dintre ele. |
| Slow Szek
Regie: Gyula Gulyás, János Gulyás
Ţară: Hungary
An:
Durată: 115 |
Oraşul/ satul Szek/Sic se află în Transilvania, la aproximativ 50 de km de Cluj-Napoca, în regiunea Mezőség. Încă din epoca medievală, localitatea avea rang de oraş datorită minelor de sare. Mai târziu, în secolul al 19-lea când minele s-au golit, localitatea a decăzut la statutul de sat. Bisericile în stil romanic, frescele gotice şi monumentele de arhitectură amintesc de trecutul glorios al locului. Muzica tradiţională de aici a fost sursă de inspiraţie pentru dansul popular maghiar, care a fost baza mişcării de dans folk maghiar. În anii 1960, acesta era la apogeu. Este perioada de unde autorii filmului îşi pornesc incursiunea. În acei ani, folclorul muzical şi alte manifestări culturale treceau printr-o perioadă de înflorire. Filmul încercearcă să prezinte toate aceste lucruri din perspectiva a trei generaţii. |
| Stăm
Regie: Anne Schiltz, Charlotte Grégoire
Ţară: Luxemburg
An: 2006
Durată: 54 |
Le cunoaştem pe Ruth şi Natalia, două tinere din România care au crescut împreună în satul transilvănean Malancrav. Una este de origine romă, cealaltă săsoaică; una a părăsit satul, cealaltă a rămas. Singurul lucru pe care par să-l aibă în comun este prietenia care le leagă din copilărie. Filmul explorează contradicţiile existente în relaţia dintre ele şi pune sub semnul întrebării ceea ce noi înţelegem prin apartenenţă socială şi etnică, migraţie, bani, viaţă rurală şi căutarea propriilor rădăcini. |
| ... Vom semăna cândva
Regie: Gyuris Gábor, Ádám Levente Soós, János Beregszaszi, Ágnes Feczkó
Ţară: Ungaria
An: 2004
Durată: 44 |
Szek, această comunitate vorbitoare de limbă maghiară din nordvestul regiunii Mezoseg din Transilvania şi-a păstrat cu succes moştenirea şi integritatea social – culturală până la schimbările politice din 1989. Dansurile tradiţionale, cântecele, costumele populare, care pot fi văzute chiar şi azi, şi alte lucruri legate de folclor au făcut Szek un loc remarcabil. A fost frecventat de etnografi, fotografi amatori şi profesionişti, documentarişti şi turişti interesaţi de folclor din toate părţile lumii pe o lungă perioadă de timp. Cu toate acestea, schimbările politice din 1989 au adus multe schimbări în viaţa comunităţii: „Lumea s-a deschis”, tradiţii – până atunci foarte importante – au fost eliminate de la o zi la alta. Alături de acest aspect, munca în străinătate a devenit un lucru favorit: 80% din locuitorii care sunt apţi de muncă, muncesc în străinătate – bărbaţii muncesc în construcţii şi femeile fac menaj la familii. Locuitorii din Szek îşi petrec trei sferturi din an lucrând departe de casă, şi uneori muncesc 10 sau 12 ore pe zi.Majoritatea banilor pe care îi câştigă îi cheltuiesc pe construirea a case cu 8-14 case, al căror scop prim este de a arăta statutul financiar al familiei. Cu toate acestea, acest fel de viaţă pune în pericol comunitatea şi instituţia familiei. Cât timp părinţii sunt plecaţi, copiii sunt lăsaţi în cu bunicii, care nu pot înlocui grija, educaţia şi rolul coordonator al unui părinte. Oamenii din Szek sunt conştienţi de efectele distructive a alegerii acestei strategii de viaţă, sunt conştienţi că sacrificiul lor – în care îi forţează şi pe copiii lor – este iraţional dar nu încearcă într-adevăr să-şi schimbe situaţia. Scopul documentarului este, pe de o parte, să schiţeze cuprinzător imaginea societăţii ambigue şi tensionate din Szek, care este caracterizată mai ales de contrastul dintre cultura tradiţională şi lumea modernă (ilustrată de expresia „diferenţa între generaţii”). Pe de altă parte, regizorii încearcă să arate drama de zi cu zi a oamenilor din Szek în zilele noastre, prin viaţa a trei generaţii. Filmul nostru a fost realizat în timpul programului de cercetare de trei ani finanţat de Departamentul Antropologiei Vizuale şi Culturale de la Universitatea Miskolc, care se concentrează pe consecinţele schimbării sistemului politic în cinci comunităţi din bazinul carpatic.. |