Viitorul e azi

Anul acesta, AFF revine cu a doua ediție a secțiunii intitulate Viitorul e azi, special dedicată noilor formate de documentar. Publicul festivalier va avea ocazia să vizioneze o selecție amplă de proiecte documentare situate în realitatea virtuală, dar și proiecții special prezentate în cinematograful dom, în cel mai variat și bogat program de cinema virtual, o experiență unică în România. În domeniul realității virtuale și al videoului 360 noutățile constau, pe lângă dezvoltarea sistemelor mai eficiente și accesibile, în diversitatea și utilitatea aplicațiilor acestor tehnologii inovatoare în lumea reală. Aceste noi tendințe vor putea fi experimentate în cadrul AFF.

Cinema imersiv

Artiștii vizuali au fost dintotdeauna preocupați de estomparea graniței dintre spectator și spațiul imaginii.

Ideea utilizării tuturor mijloacelor tehnice disponibile pentru a elimina această distanță și a oferi o simulare cât se poate de reușită, încât spectatorul să capete impresia de prezență fizică atât în anumite locuri reale, cât și în locuri imaginare, a reprezentat scopul fiecărui stagiu istoric, contribuind la o nouă dezvoltare de limbaj artistic și tehnologic în crearea sentimentului de a fi prezent în altă parte.

Încă din anii 20 d.Hr. în picturile murale din Pompei exista dispozitivul de panoramă ca mijloc de a genera o experiență "panoptică" imersivă de viziune.

Popularitatea picturilor panoramice a crescut de-a lungul secolelor.

Expoziția inaugurală "View of Edinburgh" a lui Robert Barker din 1788  prezenta o pictură pe o suprafață cilindrică, care, privită din interior, oferea spectatorilor o perspectivă completă a cercului orizontului.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, picturile panoramice reprezentau mai ales peisaje și evenimente istorice.

Mai târziu panorama s-a îmbogățit datorită noilor tehnologii ale cinematografiei și astfel a apărut dispozitivul numit Cinéorama, prezentat la Expoziția Mondială de la Paris din 1900. Experimentul cinematografic simula un zbor în balon pe deasupra Parisului, proiecția circulară inducând spectatorilor o senzație de plutire.

În 1955, Walt Disney Company crea tehnica de film Circle-Vision 360°, care urmărea să "scufunde" spectatorul complet în spațiul filmic.

În 1971 a fost construit primul cinematograf sferic permanent, la Toronto (Canada).    

Astăzi, noul stadiu pe care îl reprezintă cinematografia imersivă marchează trecerea de la reprezentare la experiență, de la analog la digital, invitând publicul nu doar să privească realitatea investigată, ci să se alăture personajelor tridimensionale și să interacționeze cu narațiunea.

Proiectele documentare contemporane realizate în aceste medii imersive digitale manifestă o schimbare majoră în evoluția non-ficțiunii, iar noile spații senzoriale deschise de tehnologie vor repoziționa întrebări etice și artistice prezentând totodată posibilitățile, complexitatea și modul în care aceste noi tehnologii vor revoluționa evoluția non-ficțiunii.

Cinema dom 

Cinematograful dom amplasat în Piața Mare din centru Sibiului revine anul acesta cu un program mai bogat și mai variat,  oferind publicului pentru al doilea an consecutiv ocazia unică de a viziona o selecție de proiecte create la intersecția dintre tehnologia digitală și arta modernă, care ne conduc într-o călătorie dincolo de limitele banalului cotidian.

Documentarele fulldome vor transpune spectatorii față-n față cu neenumerate întrebări legate de lumea înconjurătoare: vom putea vreodată să comunicăm cu alte civilizații? (Hello Earth); Poate un super-vulcan sa erupă in timpul nostru? (Supervulcanii), Ce se petrece în timpul unei furtuni solare (Superfurtuni Solare); Se poate cartografia cu precizie extremă galaxia noastră? (Călătorie spre milioane de Sori); Ce înseamnă să trăim în lumea interconectată de astăzi? (Habitat Earth); Putem detecta asteroizii înainte ca ei să ajungă pe Pământ? (Impact!). 

Colaborarea dintre pictori, fotografi și animatori digitali prezintă un nou mod de a experimenta arta transformând elemente vizuale statice în unele kinetice. (Samskara, Art universe).

Proiecte ale căror element comun este fondul muzical transportă spectatorii cu ajutorul imaginilor exclusiviste din Buenos Aires și celebrului dans porteños pe muzica renumitului Astor Piazzolla, care a revoluționat tangoul tradițional încorporând elemente de jazz și muzică clasică (Tango 360); Newton, Vivaldi, Bach și Einstein sunt combinați și  reinterpretați într-un concert vizual în care esteticul sunetelor de sintetizatoare sunt combinate cu viori (Muzica din Cosmos- un Concert Vizual); trei episoade muzicale aduc la viață ideile și viziunile lui Jules Verne (Călătoriile lui Jules Verne); picturi abstracte reprezentând lunile anului sunt animate în structura Mandala și atmosferă de casino (Cercurile Timpului și Jocul).

Pentru cei mai tineri spectatori, programul oferă cinci filme despre cosmos, galaxii, univers și planeta Pământ, realizate pe înțelesul celor mici.

VR / Realitate virtuală

Realitatea virtuală este utilizată astăzi în diverse domenii, de la arhitectură, modă, medicină sau domeniul militar până în afaceri, educație, jurnalism sau ONG-uri. Programul de realitate virtuală și video 360° de la Astra Film Festival din acest an este o reflexie a diversității aplicațiilor acestor tehnologii inovatoare în lumea reală. Proiectele sunt grupate pe categorii și exemplifică câteva dintre direcțiile actuale de dezvoltare.

WebVR, cea mai recentă inovație tehnică din domeniul realității virtuale

Scopul aplicațiilor WebVR este de a simplifca accesul publicului la experiențele de realitate virtuală, indiferent de dispozitivul de vizualizare pe care îl au la îndemână, cască sau mijloace specifice jocurilor video. Lucrările din această categorie sunt Deprogrammed, Tzina: Simfonia dorinței și Ursul 71.

Realitatea virtuală utilizată de jurnaliști

Tehnologia video-ului 360 este abordată de agențiile de presă pentru transmisii de știri, reportaje sau transmisiuni live, deoarece oferă o optică mai obiectivă asupra evenimentelor și atrag publicului tânăr. Trei filme sunt incluse în această sub-categorie: Visul lui Bashir, Cei strămutați  și La Auschwitz. 

VR pentru schimbare socială

Tehnologia realității virtuale schimbă modul în care ONG-urile și organizațiile non-profit abordează strategiile de implicare a publicului asupra diferitelor probleme contemporane.

Tematicile acestor proiecte implică protecția mediului înconjurător (Din adâncul albastrului), incluziune socială (Dragostea bunicii), drepturile femeii (Femei în mișcare) și violența domestică  (Scrisoare către tatăl meu). 

Noi dimensiuni - realitatea virtuală Africa prezintă o selecție de producții VR care oferă o imagine a peisajului cultural vibrant, variat și în continuă schimbare din Africa contemporană (Nairobi Berries, Let This Be A Warning, Spirit Robot și The Other Dakar). 

Producții VR românești

Anul acesta programul de realitate virtuală va include și trei producții autohtone, punând România pe harta experimentelor VR: Masacrul de la Jilava;  Tovarășul AI și campania Vodafone Vezi în viitor, care ilustrează potențialul realității virutale de a imagina meseriile viitorului.

Adela Muntean