Portret Bob Connolly

Pe când ne gândeam la un documentarist celebru pentrut a-l prezenta în cadrul secţiunii portret mi-au venit în minte filmele lui Bob Connolly  sau Robin Anderson, pe care am avut ocazia să le vizionez în cadrul unui seminar de cercetare în Australia, Canberra, la Australian National University, Cross Cultural Research Center (Universitatea Naţională Australiană, Centrul de Cercetare Interculturală). Printre activităţile din cadrul workshop-ului au avut loc proiecţii de film şi discuţii, am urmărit mai multe filme decât puteam duce dintre care multe despre cultura aborigenă din Australia, Noua Zeelandă şi Noua Guinee, culturi cu care nu eram familiarizat. Unul dintre aceste filme a fost Highland trilogy care m-a impresionat cu adevărat. La vremea aceea experienţa mea se amesteca cu şocul cultural dat de întregul context şi cu intensitatea workshop-ului la care participam.

Reîntors în România, unele dintre scene m-au bântuit ani de zile, puterea imaginilor şi a scenelor filmate cu cameră de observaţională miau permis trăirea unei experienţe de prima calitate privind viaţa tribului Ganiga. Am resimţit de multe ori nevoia de a le revedea. Aceste filme au o putere de a evoca o lume umană pe care rareori o pot regăsi chiar şi după ani de vizionare a sute de documentare pentru selecţia festivalului. De multe ori am simţit dorinţa de a revedea aceste filme. Am încercat să obţin o copie a lor de aici sau de dincolo dar nu am reuşit niciodată, însă am aflat că şi alţii căutau aceste copii. Trebuie să recuonsc că dacă un documentar devine un produs bun pentru piratat chiar şi după zeci de ani este o dovadă a calităţii lui în sine.

Highland trilogy a celor doi autori pe care îi prezentăm în secţiunea portret poate fi pe bună dreptate considerată printre cele mai semnificative şi mai reuşite creaţii ale genului documentar din secolul 20. Într-adevăr dacă am fi nevoiţi să selecţionăm doar trei filme documentare din secolul 20 pentru a conserva pentru posterioritate istoria relaţiilor dintre colonişti şi colonizatori, dintre săraci şi bogaţi, dintre “dezvoltaţi” şi “subdezvoltaţi” trilogia lui Bob Connolly şi a lui Robin Anderson ar fi cu siguranţă în capul listei noastre.

Realizarea unui film bun depinde în egală măsură de sesizarea unei oportunităţi la momentul potrivit cât şi de realizarea potenţialului inerent subiectului. Marea măiestrie a realizării lui Connolly şi Anderson e poate cea mai evidentă în filmul de la mijlocul trilogiei, Joe Leahy’s Neighbours (Vecinii lui Joe Leahy). Pentru că în acest film noi, spectatorii, suntem martori, prin intermediul prim-planurilor şi cadrelor rapide, ai unui moment crucial al luptelor care au avut loc pe întregul glob în ultimii 400 de ani. Pe fiecare continent şi în fiecare ţară de-a lungul acestor secole etosul de apartenenţă şi empatie, dependenţe personale şi obligaţii sociale împărţite a lăsat loc unei lumi ancorate în proprietatea privată, relaţii contractuale impersonale şi îmbogăţire personală. Dar niciodată nu s-a întâmplat acest lucru fără o luptă. Iar Connolly şi Anderson au surprins exact acest lucru pentru noi. Ceea ce vedem noi, pe scurt, de-a lungul a 90 de minute de film, este povestea emergenţei şi dezvoltării capitalismului, văzut nu ca eveniment istoric ci ca timp real.

Joe Leahy este fiul unui colonist australian şi al unei băştinaşe. Acesta locuieşte în ţinuturile muntoase din Papua Noua Guinee. După 10 ani de muncă asiduă acesta a devenit prosperul proprietar al unei plantaţii de cafea. Pentru a îşi extinde activitatea încheie un pact cu vecinii, tribul Ganiga. Este el oare un exploatator alb, cum pretind unii dintre membrii tribului Ganiga, care îi păcăleşte pe needucaţii membri ai tribului Ganiga, deposedându-i de un drept înnăscut? Sau să fie el vreun nou şef de trib care aduce prosperitate şi dezvoltare într-un loc uitat de vreme. Şi, ca prin transpunere magică, vreo 20 de minute din Joe Leahy’s Neighbours, primul aliat al lui Leahy explică ce s-a întâmplat când acesta a încercat să adopte “calea omului alb” în societate. “

Cand Joe era un muncitor pe plantaţia unui alb a făcut economii din salarii şi a început să viseze să aibă propriul lui pământ. Nu i-a oferit nimeni pământ aşa că m-am prezentat eu spunându-i că sunt un simplu om care se întâmplă să aibă ceva pământ în plus pe care i-l poate oferi. Dacă a dorit acest pământ? Joe a fost copleşit de bucurie. A venit şi m-a imbrăţişat. Dar când le-am spus membrilor Ganiga mulţi dintre ei m-au dezaprobat. Nu! Au strigat ei. Eram atât de furios că l-am lovit cu un topor pe Dubai. Tot tribul Ganiga a urmărit cum marcam terenul.” Joe Leahy’s Neighbours a fost filmat în îndepărtaţii munţi din Papua Noua Guinee. Dar în câte sate din România de azi sau chiar din alte ţări s-ar putea oare face un Joe Leahy’s Neighbours post comunist? Filmul nu e remarcabil doar datorită măestriei cu care Connolly şi Anderson au ştiut să profite de minunata ocazie care li s-a oferit. Este de asemenea un model de film documentar. Dacă esenţa unui documentar este ca noi să înţelegem că ceea ce urmărim pe ecran reflectă ceea ce s-a întâmplat în realitate în faţa camerelor pe măsură ce documentarul era făcut, în cazul de faţă avem unul dintre acele filme rare în care puterea evenimentelor care se desfăşoară în faţa ochilor noştrii pare că a fost surpinsă în mod direct, şi absolut firesc. Şi ca în orice documentar bun suntem lăsaţi să rezolvăm puzzel-ul privind natura conflictelor sociale şi sensul poveştii la care avem privilegiul de a fi martori.

Daca Neighbours atinge apogeul seriei nu înseamnă că celelalte două filme sunt mai puţin interesante sau surprinzătoare în abilitatea cu care reuşesc să aducă istoria în vieţile de zi cu zi ale personajelor.

În First Contact (Primul contact) ne găsim în anii 1930 când tatăl lui Joe Leahy, Michael, s-a aventurat în ţinuturile muntoase din Noua Guinee, primul “alb” menţionat în documente că ar fi făcut acest drum. Leahy care conducea un grup de mineri australieni înainta cu un Mauser într-o mână, Leica sub braţ şi camera de filmat în bagaje. Cu această cameră minerii au înregistrat primele momente de contact cu oameni care, din punct de vedere tehnologic, trăiau încă în epoca de piatră. Geniul lui Connolly şi Anderson a reuşit să întrezărească în aceste materiale şansa de a rezugrăvi povestea primelor momente de colonizare şi de a le arăta lumii. Columb, Cortez şi Livingstone poate că nu au purtat cu ei camera în călătoriile lor spre Lumea Nouă, şi prin Africa dar datorită lui First Contact ne putem imagina şi căte ceva din aceste întâlniri.

Uimitorul reportaj filmat de camarazii lui Micheal Leahy stă la baza filmului First Contact. Dar aceasta este doar rampa de lansare pentru o examinare mai detaliată, mai profundă şi mai bogată în provcări a întâlnirii dintre culturi. La 50 de ani de la “First Contact” unii dintre participanţi rememorează experienţele trăite. Papuaşii povestesc cum că ei îi credeau pe albi străbunii lor albiţi de soare şi reîntorşi din morţi. Iar australienii işi amintesc de frica pe care au trăit-o, depăşiţi numeric de “primitivii”cu care nu puteau comunica. Dar ceea ce vedeam pe lângă acea parte întunecată a schimbului de bani contra sexului şi privilegiilor e modul în care fiinţele umane sunt capabile să găsească aceea umanitate comună prin chiar diferenţele dintre ele.

Această parabolă surprinzătoare despre dezvoltarea economică şi înflorirea capitalismului ajunge la o concluzie în cea de-a 3-a parte a Trilogiei, Black Harvest (Recolta neagra). În cel de-al doilea film Leah a găsit un aliat local, Popina Mai, un cavaler al războiului şi un orator care a pus bazele unei noi plantaţii comune, Kaugum, despre care Popina Mai spera că va pune bazele unei relaţii noi şi mai echitabile între vecini. Acum, după câţiva ani de aşteptare ca arborii de cafea să atingă maturitatea, momentul primei recolte e pe cale să sosească. Tribul Ganiga e nerăbdător să-şi primească recompensa pentru munca lor grea. Îşi doresc bani şi îşi imaginează că recolta de cafea va răspunde tuturor rugăcinilor lor şi le va permite să trăiască în case frumoase precum cea a lui Leahy. Dar aceste aşteptări apasă greu pe umerii lui Joe, Popina Mai şi a tribului Ganiga. Însă căile clanului şi ale ‘frăţiei’ se izbesc de regulile interesului personal şi dorinţa de îmbogăţire personală. Promisiunea bogăţiei este înlocuită de realitatea dură a unui război tribal.

Prin intermediul Highland Trilogy vă prezentăm trei documentare clasice făcute cu pasiune şi cu multe detalii şi profunzimi antropologice despre unul dintre cele mai puţin cunoscute locuri de pe pământ. Dar, împărtăşindu-le cu dvs în acest program, credem că veţi fi de acord cu afirmaţia că ele se adresează experienţei noastre mai direct şi mai franc decât o mie de alte filme despre locuri binecunoscute. Ce ar putea un documentarist obţine mai mult?