Astra Film Festival este onorat să ofere Premiul de excelență cineastului Cristi Puiu, pentru contribuția sa excepțională la cinematografia mondială.

Opera de cineast și vorbele sale stau la baza unui act de purificare prin care suntem invitați să trecem toți cei ce avem de-a face, într-un fel sau altul, cu cinemaul. Îndelungata legătură de prietenie și colaborare a lui Cristi Puiu cu acest festival și cu cinematografia documentară nu este una întâmplătoare. Atât Astra Film Festival cât și Domnia Sa împărtășesc preocuparea căutărilor pe tărâmul cinemaului, acel cinema care e o trăire colectivă,  cu momente pe care le recunoaștem  ca fiind pline de adevăr, care crează o legătură puternică și împărtășită. Privit din acest punct de vedere, ''există doar un fel de cinema - spune el, termenii ficțiune și documentar fiind simple etichete administrative.''

Puiu este prezent la Astra Film Festival de 10 ani. E o colaborare excepțională, care a îmbogățit profilul festivalului și a inspirat mulți tineri cineaști, cu atât mai mult cu cât există o notă comună între filmele sale și documentarele prezentate la festival. Legătura cea mai importantă dintre filmele lui și practica documentarului este poziția documentaristului ca martor. Acum câteva zile, vorbind chiar la deschiderea acestui festival, Cristi Puiu spunea că trăsătura esențială a muncii lui de cineast se regăsește în procesul următor: regizorul crează un cadru, apoi rămâne acolo, prezent, până când ceva se întâmplă în acel cadru. Cu alte cuvinte, rolul regizorului se traduce în arta prezenței, dar, mai mult decât atât, important este ca momentul care se naște să reveleze un moment al adevărului, transmis într-un fel sau altul, cu ajutorul limbajului cinematografic. Cu toții avem capacitatea de a conștientiza momentul când ne aflăm în prezența acestui adevăr - nu e nevoie de vreo instrucție specială; din acest punct de vedere, arta este cea mai democratică și egalitaristă dintre toate activitățile umane - momentul de recunoaștere a adevărului e un moment înălțător, deschizător al drumului către ceea ce mai demult se numea divinitate.

Arta cinematografică a lui Cristi Puiu îmbină rigoare, conceptualitate formală și improvizație, fără compromisuri și, în același timp, cu deschidere totală către acel 'moment' al acțiunii petrecute în fața camerei, care dă formă cinematografică imaginii în mișcare.

Puiu este neobosit în efortul de a purifica stilul, poziția și practica cinemaului într-o lume în care celebritatea, fascinația pentru strălucire, industria și goana după bogăție întinează constant esența artei cinematografice.

Pentru aceasta, mai presus decât pentru toate celelalte, îi salutăm contribuția și suntem mândri să avem în persoana sa un prieten gata să apere ceea ce contează cu adevărat într-o lume  confuză pentru cinema și pentru oameni.

The New Gypsy Kings

În cei 23 de ani de existență, Astra Film a găzduit adesea filme și evenimente despre cele mai controversate și neliniștitoare realități ale lumii în care trăim, grație eforturilor unor cineaști care dedică ani de zile înțelegerii și pătrunderii în zone necunoscute sau incorect percepute ale societății. Procesul de cunoaștere, înțelegere și acceptare a celuilalt este un proces dificil. Astra Film sprijină și recunoaște eforturile cineaștilor care și-au asumat misiunea de a debloca și a corecta comunicarea între diferite segmente ale societății.

Astra Film are onoarea de a acorda Premiul Special lui Liviu Tipuriță pentru filmul The New Gypsy Kings,  ca o recunoaștere a eforturilor unui cineast pasionat, pentru contribuția sa la dezvăluirea prea puțin cunoscutelor povești de culise ale manelelor și maneliștilor din România.

Changa Revisited

Ne-a câștigat aprecierea un film care descoperă universalul într-un colț anume din lumea largă, un film ce conectează trecutul de prezent și privește provocator înspre viitor.

Pentru simplitatea plină de miez, eleganța montajului și capacitatea de a ne aduce aproape de personaje cu respect, umanitate și o notă discretă de umor, premiul se acordă filmului Changa Revisited  de Peter Biella și Leonard Kamerling.

Lumina Orbitoare a amurgului

Un film care zugrăvește viața unei mici comunități prin ochii unei jurnaliste de televiziune, semnat de o regizoare care propune o estetică cinematografică originală și aduce pe ecran compoziții vizuale remarcabile. E un film care se apropie cu respect și discreție de personajele sale. Recunoscând calitățile regizorale ale unui talent pornit pe drumul consacrării, juriul acordă Premiul pentru cel mai bun documentar din Europa Centrală și de Est filmului The Dazzling Light of Sunset de Salome Jashi.

MENȚIUNE SPECIALĂ A JURIULUI

Pentru un film care aduce în atenție un subiect fierbinte al lumii contemporane, acela al migrației. Filmate în cadre lungi, personajele par captive într-o lume stranie, în așteptarea momentului când vor putea trece o graniță. Un mix de realitate și ficțiune în montaj fluid compun o piesă cinematografică inovatoare. Juriul acordă o mențiune specială filmului Abdul și Hamza de Marko Grba Singh.

Doar o răsuflare

Premiul pentru cel mai bun film se acordă unui documentar ce se apleacă cu minuțiozitate asupra provocărilor de natură etică și morală cu care se confruntă o familie din Copșa Mică. În fundal avem speranța tatălui, care așteaptă de la Dumnezeu vindecare pentru infirmitatea progresivă a mezinei familiei. Timp de șapte ani, filmul urmărește transformările care survin în dinamica familiei, condus cu o siguranță provenită dintr-un  real talent cinematografic. Pasiunea autoarei pentru subiect și preocuparea ei implicată în soarta personajelor i-au câștigat încrederea familiei și au făcut posibilă crearea unui film ce produce impresii puternice. În final, trăim tragedia unui bărbat care abandonează soarta familiei sale în mâinile Celui de sus, sufocându-i aproape pe cei din jurul său. Premiul pentru cel mai bun documentar românesc se acordă filmului Doar o răsuflare de Monica Lăzurean-Gorgan.

Angela

Premiul se acordă unui film despre o tânără rromă, în care mâna regizorului se face simțită cu eficiență. Relația apropiată pe care o stabilește cu protagonista ne dă prilejul să pătrundem în intimitatea unei tinere lucide și sigure de sine care se străduiește să împlinească așteptările comunității în care trăiește și să rămână în același timp ea însăși. Problemele ei sunt dezvăluite pas cu pas, prin dezlegarea de mistere pe care regia le așează pe parcursul filmului, pentru a le elucida mai apoi cu real talent. Capcana manipulării, atât de frecventă în filme despre minoritatea rromă, e evitată cu grijă. Premiul pentru regie într-un documentar românesc se acordă filmului Angela de Botond Püsök.

O clădire și 40 de oameni danseaza

Un film în care regizorul se plasează față de protagoniști la distanța ideală care îi permite apropierea cu respect de un subiect delicat. E un film în care abordarea subiectului, personajele, imaginea și muzica întregesc un tablou unitar al relației spațiu locuit – locatari, beneficiind de un stil regizoral matur și asumat. Premiul pentru cel mai bun documentar studențesc se acordă filmului 1 Building and 40 People Dancing de Miki Polonski.

Ăștia

Chiar dacă tratarea subiectului se face prin apelarea la elemente de fantasy, cu accente comice, regizoarea reușește să se apropie de personaje și să le pună întrebarile importante, în timp ce spectatorul ia contact cu o realitate incomodă, generatoare de noi întrebări despre 'ceilalți' și despre noi înșine. Pentru abordarea unui subiect actual, de importanță globală și tratarea lui la un nivel micro, de comunitate, într-un mod ingenios, juriul acordă acest premiu filmului Those de Krizstina Meggyes.