Majoritatea antropologilor, ca mulţi alţi intelectuali, au luat, în mod tradiţional, o atitudine dispreţuitoare faţă de televiziune, cel mai popular mijloc de informare şi de divertisment din epoca noastră. Însă, această atitudine rezervată este neobişnuită pentru o profesie a cărei scop declarat este studiul unităţii umane în diversitate şi a diversităţii în unitate. Dacă unul din scopurile importante ale televiziunii este de a permite răspândirea marii diversităţi a curentelor culturale, sociale şi ideologice în societăţile noastre, atunci în mod sigur antropologia are aici un rol important de jucat.
Ce compromisuri trebuie să facă un realizator de film? Care sunt provocările cu care se confruntă când trebuie să prezinte un subiect erudit şi complex pe înţelesul unui mediu populist? Şi totuşi, ce fel de posibilităţi există?
Nu e o persoană mai potrivită care să răspundă la aceste întrebări decât Michael Yorke, mult premiatul realizator de film şi antropolog. După o carieră de mare succes ca fotograf profesionist, Michael a început formarea sa ca antropolog şi munca de teren la un trib din India (doctorat la London’s School of Oriental and African Studies, “Decisions and analogy: political structure and discourse among the Ho tribals of India,” în 1976). În ultimii douăzeci şi cinci de ani, Michael Yorke a produs aproape un film pe an pentru Televiziunea Britanică.
Michael recunoaşte că ultima parte a carierei sale l-a ajutat să se detaşeze de acel strictu sensu al realizării de film antropologic. Colectivul de editori coordonatori (comissioning editor) de programe cere “realizarea urgentă” a filmelor pe care urmează să le difuzeze şi nu toate filmele care merită făcute ne atrag atenţia din acest motiv. Însă Michael Yorke a găsit un mod de a îndeplini cerinţele ambelor părţi. De la unul dintre primele sale filme, care a fost foarte bine primit Dossers despre boschetari din Londra – acesta a fost realizat în timpul reformei economice, când un adevărat oraş de corturi cu peste o mie de locuitori a preluat una dintre cele mai frumoase pieţe în inima unei aşezări legale de lângă oraş - şi până la întâmplări spectaculoase, serialul Kumb Mehla de pe Channel 4 care a adus cel mai mare festival religios de pe planetă în casele a milioane de Britanici, el a demonstrat acea abilitate de a explora cea ce este în inima celor filmaţi, esenţa oricărui proiect antropologic. În programul – portret, vom prezenta filmul lui Dust and Ashes despre Kumb Mehla, realizat pentru BBC2 serialul "Under the Sun". Unul dintre filmele lui de mare succes făcute pentru BBC în India este mult premiatul Eunuchs: India's third gender (va fi proiectat în cadrul acestui program-portret). În calitatea sa de realizator de film pentru BBC, producând documentare despre culturi îndepărtate, a făcut din munca sa ceea ce mulţi alţi antropologi au făcut: a încercat să înţeleagă şi să descrie, să prezinte o cultură într-un mod complex. Filmele lui au avut o audienţă la care majoritatea cadrelor universitare nici nu îndrăznesc să viseze.
În ziua de astăzi, televiziunea Britanică este într-o condiţie disperată, făcând un pas înapoi de la misiunea ei istorică de a arăta lumea în mod complex, surprinzător şi tulburător, lucru ce stă la baza unei adevărate dezbateri publice într-o societate democratică.
Michael, ca mulţi alţii, a găsit un refugiu departe de această lume tot mai mult sub presiunea comercială, absurdă şi lipsită de originalitate şi a început să facă filme documentare independente (cel mai recent Holly Man and fools va fi proiectat în acest program) - în acest film a încercat să se elibereze de constrângerile de a bine dispune o întreagă audienţă, "acest lucru îmi va permite să fac, ceea ce vreau cu adevărat să fac: să dau glas indigenilor". În acelaşi timp, formează o nouă generaţie de tineri, viitori realizatori de film, învăţându-i secretele unei producţii de documentar clasice, cel mai recent la workshop-ul Marie Curie, eveniment sponsorizat Sony şi desfăşurat la Astra Film Studio, Sibiu. Cerinţa mare de astfel de cursuri ne oferă unele speranţe privind viitorul televiziunii, când actuala generaţie de editori coordonatori de programe, care pe scurt – cu doar una sau două excepţii – şi-au vândut sufletul diavolului, va fi înlocuită de tineri dornici de a aduce ceva nou în media, ceva care să susţină viaţa publică şi nu invidia.
Televiziunea e făcută de realizatori de programe şi de film. Într-o vreme în care accesul la mijloacele de producţie de film se face uşor iar înţelesul dat de managerii şi editorii televiziunilor a “ceea ce merge” ne îngrijorează, e bine să luăm o pauză şi să ne gândim cum o generaţie de realizatori de film poate fi oglinda mediului în care trăim.
Boschetarii
Regizor: Michael Yorke
Producţie: Marea Britanie
An: 1983
Durată: 52
Filmul vorbeşte despre Mick şi Marta, doi boschetari alcoolici de pe străzile Londrei, şi despre prietenii lor care trăiesc în parcul aflat peste drum de gara Waterloo. După trei luni petrecute împreună cu ei, Michael Yorke şi echipa de filmare au ajuns să cunoască foarte bine starea materială, strategiile de supravieţuire, emoţiile şi traumele acestor oameni, pe care societatea respectabilă îi respinge, iar ei o resping la rândul lor. Un film dur şi emoţionant în acelaşi timp, şocant la vremea lui până într-atât încât cei de la BBC au amânat timp de un an decizia de a da filmul pe post, din cauza limbajului folosit de personaje
Praf şi pulbere
Regizor: Michael Yorke
Producţie: Marea Britanie
An: 1990
Durată: 50
Din 12 în 12 ani, peste 50 de milioane de hunduşi vin pe malul râului Gange pentru cel mai mare pelerinaj din lume, Maha Kumbh Mela. Filmul spune povestea a trei pelerini veniţi diun colţuri îndepărtate ale Indiei. Unii sunt recunoscuţi ca oameni sfinţi, alţii sunt simpli ţărani. Filmul analizează sentimentul profund de devoţiune împărtăşit de credincioşii hinduşi. În cea mai importantă zi a pelerinajului, 12 milioane de oameni năvălesc spre apele sacre ale râului pentru baia sfântă, într-un loc anume, la confluenţa Gangelui cu râul Jamuna, şi într-un moment anume, când forţele astrale se află într-o conjunctură favorabilă. Pelerinajul Maha Kumbh Mela face parte din vechea tradiţie a asceţilor şi a sfinţilor religiei hinduse, numiţi sadhu. Filmul explorează organizarea lor socială şi sensurile pe care ei îl găsesc în viaţa austeră şi disciplinată de ascet.
Eunucii: al treilea sex în India
Regizor: Michael Yorke
Producţie: Marea Britanie
An1992
Durată: 52
Kirian trăieşte în India, e homosexual şi îşi doreşte să se fi născut femeie. Kirian caută soluţia pentru o schimbare de sex la secta tradiţională indiană Hijras, numită şi a Eunucilor. Secta practică castrarea. Shardabai este împărăteasa eunucilor din Rajasthan, mai mare peste 105 eunuci care trăiesc pe teritoriul pe care îl are în stăpânire. E privită ca o sfântă şi respectată de toţi cei care o cunosc, pentru modul în care îmbină ascetismul cu ambiguitatea sexuală şi pentru că a reuşit să treacă dincolo de conflictele intersexuale, cu toate traumele pe care acestea le cauzează. Shardabai e privită ca o femeie sfântă şi înţeleaptă, păstrătoare a puterii şi a cunoştinţelor ezoterice.Într-o societate în care rolul sexelor este puternic polarizat, India reprezintă o excepţie. Este una dintre rarele culturi care oferă recunoaştere şi un statut respectat persoanelor cu sex neprecizat. Odinioară, eunucii erau bogaţi şi respectaţi. Trăiau la curţile regilor şi erau artişti şi cântăreţi apreciaţi. Tot ei erau paznicii haremurilor regale. Astăzi, vechile credinţe şi obiceiuri sunt pe cale să dispară. Rehmat Guru din Mumbai e nevoită îşi trimită cei paisprezece eunuci să se prostitueze în mahalalele oraşului. Filmul explorează cu multă sensibilitate o veche tradiţie ezoterică. Descoperim motivaţii personale care i-au făcut pe mulţi indieni să se supună operaţiei periculoase şli traumatizante de castrare.
Sfinţi şi nebuni
Regizor: Michael Yorke
Producţie: Marea Britanie
An: 2005
Durată: 72
Filmul este povestea a doi asceţi hinduşi (sadhu). Uma e suedeză, iar Vasisth Giri, indian. Împreună, pornesc într-un pelerinaj prin munţii Himalaya, către izvoarele Gangelui, în căutarea sinelui şi a sfinţilor şi a misticilor hinduşi. În călătoria lor, întâlnesc un sadhu care nu a scos nici un cuvânt de doisprezece ani. Dorm în peşteri şi în chilii ale asceţilor. După douăzecişişapte de ani de căutări, Uma îşi descoperă în sfârşit mentorul spiritual pe care îl căutase toată viaţa.