Centrul Astra Film
Ro / En

                         

Astra Film Festival

Astra Film Festival 2008 - Filme

  • Azi eram frumoasă jună

    În satul Clejani, la 50 de kilometri lânga Bucuresti, familiile de romi nu duc grija de a-si învata copiii vreo meserie: cei mici învata singuri sa cânte, unii de la altii, astfel ca marea majoritatea a populatiei este alcatuita din muzicieni, de multe generatii încoace. Documentarul ne poarta prin aceasta lume a ritmurilor si-a obiceiurilor, de la botez la înmormântare, de la petrecerea din batatura la studioul de înregistrari modern, de la „publicul" alcatuit din rubedenii, la cel care înconjoara scena. O calatorie dinspre radacinile muzicii tiganesti înspre zilele noastre, când taraful învata sa cânte cu computerul în fata compozitii de Bartók Béla, o calatorie în care personajele nu vorbesc, ci îsi cânta bucuriile si necazurile vietii de zi cu zi, crezând în superstitii si în destin. ...

  • Balade pictate

    De generatii, comunitatile Patua (Chitrakar) din Bengalul de vest au desenat si au cântat povesti pictate pe suluri de hârtie. Picturile au multe teme, mitologice, religioase, sociale, dar mai ales probleme ale vietii femeilor si evenimente preluate din stirile locale si internationale. Temele cele mai recente sunt buna întelegere dintre hindusi si musulmani, Joz Bangla (înfiintarea Bangladesh-ului), conflictele din Kashmir si evenimentele din 11 Septembrie. Pe vremuri, cântaretii colindau satele si primeau orez, legume si bani în schimbul recitalurilor. Sulul se desfasoara încet, iar pentru fiecare imagine cântaretul compune o strofa. În ultima vreme, competitia media a devenit tot mai acerba si cântaretii Patua trebuie sa se adapteze noilor conditii. Ca reactie la criza culturala si în scopul de a câstiga un ban, femeile din satul Naya, de lînga Calcutta, s-au organizat într-o asociatie. Filmul le urmareste în viata de zi cu zi.Femeile picteaza, cânta, gatesc, au girja de copii si participa la sedintele asociatiei. ...

  • Bar de zi şi alte povestiri

    Oameni obisnuiti într-un cartier obisnuit. Printr-o serie de portrete, filmul traseaza istoria de zi cu zi a Orasului de Jos din Sibiu. Fara intrigi spectaculoase, fara subiecte melodramatice, doar felii de viata. Vieti uneori reusite, alteori ratate, oameni cu sau fara regrete... Un mozaic care da contur unei lumi. ...

  • Blestemul ariciului

    Filmul urmăreşte pe parcursul unui an o familie extinsă de romi aparţinând comunităţii Băieşilor, care trăiesc într-o sărăcie extremă. Autorul îi însoţeşte în drumurile pe care le fac din cătunul lor din munte spre satele din vale, unde târguiesc mături şi coşuri pentru bani sau mâncare. Aceste "expediţii" de iarnă sunt de fapt un drum al supravieţuirii, pentru că familia nu are nicio altă sursă de venit. Filmul este mai mult decât povestea zbaterilor lor pentru supravieţuire. Pe parcursul lui, aflăm de ce băieşii fug de munca câmpului, care sunt relaţiile lor cu ciobanii români şi cum îi privesc pe băieşii bogaţi din comunitate, asa-numitii "bişniţari", care au făcut averi imense din escrocherii cu inele false. Observăm o gândire mitologică, activată în viaţa de zi cu zi, alături de sentimentul de apartenenţă la credinţa ortodoxă. Urmărind acest film, le înţelegem poate mai bine viaţa, cu suferinţele şi cu absurdităţile ei, şi ajungem să îi admirăm pentru că îi fac faţă cu spirit şi cu umor. ...

  • Cabal la Kabul

    Filmul lui Dan Alex surprinde într-un mod cu totul neconventional Afganistanul de dupa talibani. Jurnalist freelancer, autorul a locuit mai multa vreme în Kabul si a învatat limba persana. Printre numeroasele subiecte care i-au ajuns la urechi s-a numarat si acesta: ultimii doi evrei din Kabul, care sunt la cutite, împartind în doua sinagoga. Isaac Levy vinde amulete si le citeste de deochi soldatilor si femeilor sterpe. Zabulon Simantov fabrica alcool la negru si îl vinde clientilor lui Isaac. Totusi, cei doi traiesc în vrajba. Dan Alexe reuseste un film intimist, plin de umor si de umanitate. ...

  • Calcutta Calling

    Bussiness Process Outsourcing este industria cu cea mai rapida dezvoltare pe plan mondial. În India, peste 350.000 de oameni lucreaza în call centers = centre care ofera servicii prin telefon. Vikeeh Uppal, sau "Ethan Reed" este unul dintre ei. Lucreaza într-un call centre si vinde telefoane mobile si extinctoare clientilor din SUA si Marea Britanie, desi nu a parasit niciodata Calcutta. Vikhee, alias Ethan, face eforturi sa ajunga în topul vânzatorilor: îsi perfectioneaza vocabularul si pronuntia si urmareste meciurile de fotbal din liga engleza pentru a-i întelege mai bine pe clientii cu care lucreaza zi de zi. Pe de alta parte, doreste foarte mult sa pastreze valorile si obiceiurile indiene, desi este expus intens culturii occidentale a consumerismului. ...

  • Campionul balcanic

    Anii '90 au fsot o perioadă tulbure în istoria recentă a României. Status quo-ul menţinut de regimul comunist nu mai funcţiona. Până nu demult, Ceauşescu fusese duşmanul tuturor, ceea ce crease un fel de solidaritate generală. Era simplu să distingi prietenii de duşmani. După dispariţia fizică a dictatorului, oamenii s-au simţit liberi să-şi exprime frustrările, adesea în forme violente. Contextul era favorabil conflictelor de toate felurile, inclusiv celor interetnice. Filmul analizează această perioadă din perspectiva experienţei personale. Protagonist e tatăl regizoarei, iar implicarea lui în evenimentele de după revoluţie aveau să provoace schimbări majore în viaţa familiei. Din poziţia de membru marcant al comunităţii maghiare din România, a luat atitudine publică împotriva Securităţii, poziţie care echivala în acea perioadă cu o sinucidere politică, punând în pericol viaţa lui şi a familiei. După şaisprezece ani şi cinci încercări eşuate de a ajunge în Parlament, acest campion al corectitudinii şi al intransigenţei nu avea să-şi găsească locul în noul sistem. "La prima vedere, e un film despre un subiect local, o investigaţie jurnalistică a unui caz minor de conflict balcanic. Curând asistăm la dezvoltarea unei drame complexe şi intense, care dezvăluie fără menajamente atât aspecte publice cât şi personale. (...) Un film curajos şi, în acelaşi timp, plin de umor. Şirul de confruntări sincere şi intense transformă o dramă de familie într-una a comunităţii. Rezultatul e o imagine credibilă a contextului politic creat de tensiunile interetnice." (motivaţia juriului Astra 2006 la înmânarea Grand Prix-ului festivalului producţiei Balkan Champion) ...

  • Ei și cu mine

    Filmul dezvăluie partea nevăzută a muncii de cercetare antropologică. Cum poate cercetătorul să cîştige încrederea celor pe care îi studiază? În ce măsură se poate el integra în societatea cercetată? Este posibilă păstrarea unei distanţe obiective, fără a altera valorile comunităţii prin impunerea propriilor valori? Obiectivul lui Frederic Compain oferă o privire asupra modului de viaţă şi a comportamentului populaţiei aborigene pe care o studiază, lărgind ulterior sfera abordării, cu ajutorul interviurilor, dar şi al comentariului personal, prin care antopologul introduce propriile sale gînduri şi reacţii. Combinînd interviurile cu jurnalul oral al autorului, filmul se constituie într-o abordare interesantă a metodologiei de cercetare de teren şi a realizării de film antropologic. ...

  • Familia Belov

    Un drum prăfuit de ţară, multă vodcă şi ceai, băi de abur ruseşti, vaci şi câini. Kossakovski ne conduce în lumea familiei Belov. . Ana Feodorovna, de două ori văduvă, regretă şi acum că nu s-a măritat cu marea iubire a vieţii ei. Mihail, fratele Anei, îşi petrece zilele între băutură, înjurături adresate surorii lui şi consideraţii filozofice asupra marilor problrmr ale omenirii. Mai sunt doi fraţi, care vin din când în când în vizită. "N-ar trebui să ne filmezi" spune unul dintre fraţii Belov. "N-avem nimic deosebit. Suntem doar nişte oameni obişnuiţi, care îşi duc viaţa acolo unde începe râul". Şi totuşi, Kossakovski i-a filmat, pentru a spune şi altora, în stilul său unic, povestea necazurilor şi bucuriilor unei familii dintr-un sat îndepărtat din Rusia. ...

  • Frumoasa Dyana

    Un film despre refugiaţii ţigani din Kosovo, care trăiesc în adăposturi improvizate, într-o suburbie din Belgrad. După o astfel de introducere, ne-am fi aşteptat să vedem imagini tragice despre viaţa lor nefericită. În schimb, ajungem într-un spaţiu bizar, unde aflăm că piesele uzate de Citroen sunt bune pentru aproape orice, de la construcţia de vehicole desprinse parcă din filmele SF, până la utilizarea bateriei pe post de generator electric. Nu e vorba de un hobby excentric, ci de o modalitate de supravieţuire. Personajele filmului pornesc prin Belgrad, în căutare de maşini Citroen 2 CV şi Dyana abandonate. Îi vedem negociind cu proprietarii şi discutând cu poliţiştii, care nu sunt cei mai fervenţi admiratori ai vehicolelor lor improvizate. Filmul îi prezintă cu umor şi simpatie, dezvăluind ingeniozitatea şi capacitatea lor de adaptare. ...

  • Grasele la pat, slabele la dans

    Femeile grase nu au o viata prea placuta în societatea noastra intoleranta. O tânara supraponderala va ajunge mai degraba în patul unui barbat decât la bratul lui într-un restaurant elegant. Kilogramele în plus nu exclud dorinta de a gasi fericirea, doar ca obsatcolele sunt mai multe. Filmul este inspirat de catre un website, www.XL-poyitywnie.pl, care si-a propus sa atraga atentia asupra numarului crescând de persoane supraponderale din Polonia. Site-ul ofera informatii si sfaturi într-o variatate de domenii: moda, spor, sanatate si sex. Marta, autoarea site-ului, a avut de purtat propia ei batalie. Filmul ne ofera detalii despre anii dificili pe care i-a trait în adolsecenta si despre lupta pe care Marta a dus-o pentru a dobândi încrederea în sine. ...

  • Graţian

    Satenii din Izbuc, un sat din Carpati, cred despre consateanul lor Gratian Florea ca ar fi pricolici de lup. Un obicei vechi spune ca moasele se aduna la leaganul copilului si invoca spiritele, pentru ca noul nascut sa capete harnicie, frumusete sau întelepciune. Prin sat umbla vorba ca la Gratian cordonul ombilical nu a vrut sa se rupa pîna cînd moasa nu a invocat pricoliciul de lup. A fost un moment hotarîtor pentru viata lui gratian. Parasit de familie si respins de oamenii din sat, a ajuns sa traiasca într-o cocioaba la marginea satului, fara apa si fara caldura. În fiecare sîmbata, Gratian merge în sat, unde cerseste mîncare cît sa-i ajunga pentru saptamîna urmatoare. Se spune ca cei care nu-i dau nimic îsi vor vedea oile mîncate de lupi. În singuratate, Gratian învîrte pe toate partile numere astronomice si sustine ca va descoperi infinitul datorita credintei sale în valorile morale si în viata vesnica. Gratian se vede pe sine ca un calator prin univers, care va trece la un moment dat pragul vietii pamîntesti, iar atunci esenta sufletului sau se va contopi cu Dumnezeu. ...

  • Hornarii

    Sunt cei care cunosc după acoperişuri toate clădirile din oraş. Sunt cei care găsesc uşa hornului în cele mai ascunse cotloane ale podurilor. Pe stradă, nu pot trece neobservaţi: toţi întorc capul după aceste apariţii cu joben. Hornarii sunt mândri de ceea ce fac. Meseria lor nu e la îndemâna oricui. Cei cu fobia înălţimii sunt excluşi. Mai e nevoie şi de alte calităţi, pe care nu le are toată lumea. Filmul urmăreşte rutina zilnică a hornarilor din Poznan şi superstiţiile legate de imaginea lor de aducători de noroc. Deşi hornarii par să aparţină altui secol, oamenii au în continuare nevoie de ei. ...

  • Howrah Howrah

    Un excelent documentar observaţional, filmat în gara Howrah din Calcutta, una dintre cele mai mari gări din Asia. Dincolo de importanţa ei ca nod de cale ferată pentru transporturile de mărfuri şi pasageri, gara e un întreg univers. Într-o mişcare permanentă şi dezordonată, dirijaţi de anunţurile megafoanelor, oamenii vin şi pleacă, trag după ei bagaje, se înghesuie în trenuri. Pentru unii, gara înseamnă un domiciliu permanent, unde se fac ore la o şcoală improvizată şi o echipă sanitară mobilă se ocupă de problemele lor medicale. Pe un peron zace, nebăgat în seamă, cadavrul unui vagabond. Din mareea multicoloră, filmul punctează detalii semnificative pentru rutina zilnică şi contraste extreme, care se combină într-o reprezentare condensată a metropolei indiene. ...

  • La drum

    Ciobanii din Carpaţi pleacă în fiecare iarnă în transhumanţă, la mii de kilometri depărtare de casă, în căutarea ierbii. Acest “drum al oilor” este oarecum asemănător cu “Drumul mătăsii” sau cu “Drumul sării”. În martie 1997, stăpânul unei turme a fost jefuit şi asasinat într-o pădure. Fiul său cel mic îi găseşte trupul după şapte zile de căutare. Mai mult decît reconstituirea unei crime, filmul prezintă viaţa ciobanilor transhumanţi din sudul Transilvaniei. În cele şapte luni de drum, ciobanii se confruntă zi de zi cu întîmplări neaşteptate şi trebuie să parcurgă cîte 25-50 km zilnic, să doarmă sub cerul liber şi să înfrunte autorități haine, vremea şi animalele sălbatice. ...

  • Mamaliga te așteaptă

    Filmul aduce pe ecran povestea unei familii extrem de sărace dintr-un sat din Moldova. Părinţii au făcut eforturi greu de imaginat ca să-i ţină la şcoală pe toţi cei zece copii. Cinci dintre ei au reuşit cagiar să intre la facultate. Unii au rămas la oraş. În centrul filmului se află însă Mihai, unul dintre fii, care a renunţat la Facultatea de teologie. După mai puţin de un an de şcoală, a fost nevoit să se în sat, unde îl aştepta munca la petecul de pământ al familiei. Filmul îl însoţeşte în rutina zilnică, care, la ţară, înseamnă muncă şi iar muncă. Mihai nu a abandonat ideea de a se întoarce la facultate, aşa că învaţă pentru examenul de admitere oriunde şi oricând poate. Vorbeşte despre scurta lui experienţă la oraş şi despre handicapul cu care pornesc în facultate cei care au făcut şcola la ţară. Rutina zilnică e întreruptă de certuri ocazionale cu o mamă epuizată de atâta muncă şi de micile bucurii ale gospodăriei, când se naşte un viţel sau când ies din ouă bobocii de gâscă. Autorul menţine echilibrul între o gândire obiectivă şi în acelaşi timp pesronală asupra destinului unui tânăr prins între două lumi. ...

  • Marele jaf comunist

    În 1959, sase fosti membri ai nomenclaturii, cu legaturi strânse cu Securitatea, au organizat un jaf asupra Bancii Nationale. Dupa ce au fost arestati, statul i-a fortat sa-si joace propiile roluri într-un film care reconstituie delictul si investigatiile care i-au urmat. La sfârsitul procesului care li s-a intentat, si acesta filmat, eroii au fost condamnati la moarte si executati. Trei saptamâni mai târziu, filmul "Reconstituirea" a fost difuzat în toata tara. Acum, Alexandru Solomon merge pe firul acestei povesti incredibile, presarate cu marturii cutremuratoare. ...

  • Pașaport pentru Paradis

    Nagyrev pare a fi doar un alt loc uitat de lume din zona rurala a Ungariei. Dar daca esti mai atent la istoria satului, descoperi fantomele trecutului. În anii '20, dupa o serie de morti misterioase printre barbatii satului, investigatiile autoritatilor au demonstrat ca acestia fusesera otraviti cu arsenic. Modus operandi era foarte simplu, arma crimei fiind banala hîrtie de muste, iar criminalii - chiar sotiile victimelor. Dupa multi ani de tacere, personajele povestesc în fata camerei despre evenimentele dureroase din trecut, dar si despre aspiratiile lor prezente si despre modul în care evadeaza din rutina zilnica. Sunt povesti despre relatia dintre sexe si despre situatii în care confruntarile pot duce la comportamente extreme. ...

  • Primul contact

    La începutul anilor '30, ultimele mari popoare ale lumii au intrat în contact cu civilizatia occidentala. First Contact spune povestea "descoperirii" tinuturilor muntoase din zona Noua Guinee de cautatorii de aur australieni, si în special de Michhael Leahy si fratii sai. În prima parte a filmului, realizatorul ne face o introducere în poveste prin descrierea acelor tinuturi si a locuitorilor lor, dar si prin prezentarea unei scurte istorii a prezentei europene în Papa Noua Guinee. Filmul vorbeste despre evenimentele din 1933, când Leahy a condus o serie de expeditii în tinuturile înalte si a fost initiatorul primelor contacte dintre oamenii de acolo si europeni. Povestea vietii lui Leahy e construita cu ajutorul jurnalului si a unor scrieri de ale lui, dar si a interviurilor cu oameni - martori ai acelor evenimente. În ultima parte a filmului sunt scoase în evidente lucrurile care dauneaza culturii din tinuturile muntoase a Noii Guinee. ...

  • Scrisoare catre morți

    Apropierea anului 2000 generează o furtună de îngrijorare într-un sat din Papua Noua Guinee. Zvonurile despre o posibilă catastrofă în funcţionarea computerelor au ajuns şi aici, iar oamenii sunt îngrijoraţi pentru soarta banilor câştigaţi din vânzarea uleiului de palmier, pe care îi ţin la bancă. Un alt motiv de agitaţie e disputa religioasă dintre diferitele culte creştine, care încearcă să atragă cât mai mulţi credincioşi de partea lor. Angajaţi în discuţii aprinse cu argumente pro şi contra, sătenii neglijează ritualurile tradiţionale de celebrare a morţilor. În credinţa tradiţională, morţii au puterea de a-şi ajuta rudele în viaţă, care, la rândul lor, au obligaţia de a organiza ceremonii speciale pentru cinstirea celor plecaţi. În ultima vreme, ajutorul strămoşilor nu s-a mai făcut simţit, iar în sat apare bănuiala, că morţii au plecat, simţindu-se neglijaţi. Se crede chiar, că s-ar fi mutat într-o ţară bogată, poate chiar ţara de unde au venit albii care filmează, de teamă că omul alb din ţara lor i-ar putea pune la muncă. Analizând reacţiile oamenilor din sat, care oscilează între tradiţie şi modernitate, filmul abordează disputa foarte actuală, care opune identitatea globalizării. ...

  • Sfinți si nebuni

    Filmul este povestea a doi asceti hindusi (sadhu). Uma e suedeza, iar Vasisth Giri, indian. Împreuna, pornesc într-un pelernaj prin muntii Himalaya, catre izvoarele Gangelui, în cautarea sinelui si a sfintilor si misticilor hindusi. În calatoria lor, întâlnesc un sadhu care nu a scos nici un cuvânt timp de doisprezece ani. Dorm în pesteri si în chilii ale ascetilor. Dupa douazeci si sapte de ani de cautari, Uma îsi descopera în sfârsit mentorul spiritual pe care îl cautase toata viata. ...

  • Strada noastră

    Our Street este povestea unei familii de muncitori din oraşul polonez Lodz, care au trăit de generaţii pe aceeaşi stradă cu fabrica unde au lucrat. Pe vremuri, oraşul era supranumit "pământul făgăduinţei" şi "capitala textilă a Europei". După căderea comunismului, fabrica s-a închis, toţi cei din familie şi-au pierdut slujbele şi întreaga lume, aşa cum o cunoşteau, s-a prăbuşit. Odată cu apariţia unui investitor francez, care a iniţiat restaurarea clădirii fabricii şi transformarea ei în cel mai mare mall din Europa Centrală, membrii familiei Furmanczyks au devenit martori oculari ai istoriei, schimbarea Europei petrecându-se literalmente sub fereastra lor. Marcin Latallo le-a urmărit povestea timp de trei ani. În acest răstimp, Polonia a intrat în Uniunea Europeană. Pentru oamenii obişnuiţi precum familia Furmanczyks începea o nouă luptă pentru adaptarea la o lume în schimbare. "Pentru un proiect de lungă durată şi realizat cu pasiune, încărcat de personaje memorabile şi situaţii emblematice. Marcin Latallo înţreţese istoria unei familii cu cea a oraşului lor. Filmul urmăreşte suişurile şi coborâşurile vieţii lor cotidiene şi redă portretul unei dinastii muncitoreşti copleşite de fluxul istoriei." (motivaţia juriului Astra 2007 la înmânarea premiului Cel mai bun film european filmului Our Street) ...

  • Ultima natională de fotbal a Iugoslaviei

    Realizat la scurt timp după încheierea ostilităţilor din războaiele iugoslave, filmul este o ocazie rară de experimenta direct şi "la cald" climatul social din ţările fostei Iugoslavii în primele zile post-conflict. Documentarul îi urmăreşte pe câţiva dintre jucătorii "echipei de vis" a Iugoslaviei din anii '80 şi observă cum conflictele politice şi etnice au transformat competiţia sportivă într-un teritoriu propice disputelor politice. Nu demult aceşti jucători erau idoli naţionali şi erau ovaţionaţi în toate ţările din Federaţie. În anii '90, separarea republicilor iugoslave i-a trimis în echipe naţionale diferite. Foşti coechipieri şi prieteni, iată-i acum adversari, iar mulţimea care îi ovaţiona în trecut îi huiduie pe croaţi la Belgrad şi pe sârbi la Zagreb. Camaraderia care îi unea în zilele de glorie nu a rezistat. Cu toate declaraţiile de bune intenţii, vechile prietenii sunt spulberate de presiunile care vin asupra lor din toate părţile. Spiritul jocului a dispărut. "Regizorul concentrează întreaga istorie a dezintegrării Iugoslaviei în povestea acestui grup de oameni de etnii diferite. Destrămarea echipei naţionale e folosită şi ca modalitate de a sugera efectele devastatoare ale războiului fără a arăta arme, sânge şi ruine. Documentarul este, de asemenea, o pledoarie pentru rezistenţă morală în faţa presiunii şi a manipulării." (motivaţia juriului Astra 2002 la înmânarea documentarului lui Vuk Janic premiul Cel mai bun Film European) ...

  • Ultimii țărani: Partea 3 - Nevasta cea bună

    Seria în trei părţi realizată de Angus Macqueen urmăreşte destinul a trei familii de români, a căror viaţă e marcată de realităţile emigrării. Satul Budesti din Maramureş reprezintă o lume a trecutului, cu căruţe trase de cai şi cu oameni care trăiesc în vechile lor credinţe. Tinerii din sat, care nu văd nimic romantic într-o asemenea existenţă, şi-au îndreptat privirile către Occident. La Budesti, fiecare familie are pe cineva plecat ilegal la muncă în străinatate. În primul film al seriei, JOURNEYS (CĂLĂTORII), sunt prezentate problemele cu care se confruntă emigranţii. Temptation (Tentaţii) analizează impactul întâlnirii a doua culturi şi diferenţa dintre aşteptările şi speranţele vârstnicilor şi cele ale tinerilor în satul românesc de azi. A GOOD WIFE (NEVASTA CEA BUNĂ) prezintă efectele emigrării asupra comunităţii locale. Observaţional, atent şi impresionant, filmul evidenţiaza schimbările petrecute în comunităţile rurale ca urmare a căderii comunismului şi a deschiderii către Occident. În ULTIMII ŢĂRANI vedem agonia culturii rurale, care a supravieţuit celor două războaie mondiale şi unei jumătăţi de secol de comunism, iar acum e pe cale să dispară după numai zece ani de democraţie. ...

  • Un glas, un vot

    Documentar sau animatie? Aparent, doua genuri total opuse, care n-au nimic în comun. Putem vorbi eventual despre docu-fictiune, dar cum sa îmbini documentarul cu animatia si sa obtii chiat un produs final organic? Si totusi realizatorii au gasit o metoda foarte ingenioasa de a propune un "documentar de animatie"! ...

  • Viva Constanța!

    Tudor Lakatos e profesor. Are 40 de ani, e de origine roma si vrea sa devina celebru. A gasit si solutia. Îl imita pe Elvis Presley. Vesrurile arhicunoscutelor hituri ale "regelui rock-ului" sunt traduse în limba romany, iar Tudor Lakatos porneste spre Constanta cu repertoriul rrom-rock care trebuie sa îi aduca celebritatea. ...

  • Ziua pe care nu o voi uita niciodată

    Filmul descrie practica circumciziei la femei în comunitatile kenyene si somaleze. Aceasta practica face parte din ceremoniile de initiere a fetelor si variaza de la o operatie minora pâna la îndepartarea completa a clitorisului si închiderea aproape completa a vaginului. În cultura occidentala, o asemenea operatie echivaleaza cu o mutilare, în timp ce pentru localnici ea reprezinta o traditie, care nu trebuie abandonata sub nici o forma. Totusi, lumea e în schimbare, iar generatiile tinere contesta traditia si se revolta împotriva circumciziei. Femeile adulte din comunitate considera circumcizia ca fiind singurul mod de pastrare a puritatii si sanatatii fetelor. O doctorita încearca o solutie de compromis, propunându-le oamenilor realizarea operatiei prin interventie chirurgicala, mai sigura si mai putin dureroasa. Filmul urmareste povestile unor tinere prinse între loialitatea fata de parinti, dorinta de a se revolta împotriva vechilor obiceiuri si teama ca vor fi respinse de comunitate în cazul în care o vor face. Una din ele se afla în situatia extrema de a-si da parintii în judecata pentru a-i împiedica sa o supuna circumciziei. Momentul va avea implicatii istorice pentru întregul grup cultural. Conflictul dintre traditie si schimbare nu s-a sfârsit înca. ...