Film Presentation:
În 2001 s-au descoperit 5 gropi comune la periferia Belgradului, numărând peste 700 de cadavre. Investigând legătura dintre această descoperire şi apariţia misterioasă la suprafaţa Dunării a unui camion încărcat cu 56 de cadavre, regizorul sârb Ognjen Glavonić parcurge în sens invers drumul străbătut de victime, revelând - prin mijloace cinematografice minimale şi tropi de thriller - muşamalizarea unei părţi din operaţiunea de epurare etnică a albanezilor din timpul războiului din Kosovo. Peste imagini dezolante filmate în locaţii din Serbia unde au avut loc masacre sau care au fost martore tăcute ale unor procesiuni macabre sunt suprapuse înregistrări audio ale depoziţiilor complicilor, martorilor şi ale unei victime supravieţuitoare, luate în cadrul procesului lui Slobodan Milošević şi ale altor figuri proeminente din administraţia sa. Un cod al tăcerii sistemic este demontat treptat, suscitând hipnotic capacitatea imaginară a spectatorului. La 17 ani distanţă de la momentul crimelor, Glavonić opteză pentru un cinema al absenţei, în care invizibilul capătă corporalitate; fără să arate aproape niciun chip uman, însă lăsând loc vocilor celor implicaţi să se audă nemediat, acesta tratează cu precizia unui criminalist implicaţiile tulburătoare ale unei tragedii colective.