Centrul Astra Film
Ro / En

                         

Astra Film Festival

1 Building and 40 People Dancing / 1 clădire și 40 de oameni dansează

Miki Polonski,  Israel 2015 48'

Producer: Miki Polonski

Film Presentation:
Explorând relația dintre oameni și locuinţele lor, "1 Building and 40 People Dancing" este un duios mozaic vivant, ce îşi concentrează privirea asupra locuitorilor vârstnici ai unei clădiri de locuințe publice. Pentru protagoniști, proximitatea acționează precum un catalizator al empatiei şi complicităţii, înfăţişandu-i în acelaşi timp ca indivizi și ca parte organică a unui întreg. În mod emblematic, facem pentru prima dată cunoştinţă cu personajele în spațiul comun al holurilor, prin relațiile închegate între ei. Încetul cu încetul aceştia dezvăluie detalii deopotrivă sfâşietoare şi inspiratoare din poveștile lor de viață, ei fiind cei ce decid în ce mod şi în ce măsură împărtăşesc în faţa camerelor. Adoptând o privire imparţială şi plină de înțelegere, regizorul Miki Polonski creează o serie de portrete sincere, cu un ochi fin pentru surpinderea esenţei vieţii interioare a oamenilor şi a delicateţii emoțiilor lor.
Festivals/Awards:
Best Student Film - Docaviv International Film Festival 2015; David Perlov Fund Award 2015, Ethnocineca International Documentary Film Festival Vienna 2016, CinéDOC -Tbilisi 2015
Director's Bio-Filmography:
Miki Polonski este un regizor israelian ce a studiat Cinema şi Ştiinţe Umaniste la Şcoala de Artă din Tel Aviv din 2011 până în 2015, instituţie ce l-a premiat cu o Bursă de Excelenţă. Scurtmetrajul său, “Ten Buildings Away” a fost selecţionat pentru secţiunea Cinéfondation a Festivalului de Film de la Cannes în 2015, câştigând de asemenea premii la festivaluri din Poitiers (Franţa), Chicago (SAU) şi Torun (Polonia). “Albina 12” a obţinut Menţiunea Specială a Juriului în cadrul Festivalului Internaţional de Film Studenţesc Tel Aviv 2013 şi a ajuns pe lista scurtă a premiului Ophir pentru Scurtmetraj.
Director's / Curator's Statement:
„My film revolves around a public-housing project building in the city of Bat-Yam, Israel, where i grew up. I was drawn to this specific building since childhood because my uncle Sioma lived in the building. My brother and I were forbidden to visit Sioma on our own. It was an established taboo in our family. We would visit him on Saturdays, and rarely at that. I recall going there and asking Sioma why the building resembles a prison. Sioma would smile at me and say that he doesn't think of it anymore. The film penetrates the building's facade and observes the people within. What do those who live in the building have in common, apart from their misery? Do their similar fates create compassion between one another, or is it quite the opposite?“ (Miki Polonski)
Media: