Întreaga viață a lui Csanád Szegedi, fost vice-președinte al partidului maghiar de extremă dreaptă Jobbik și fost membru al Parlamentului European, a fost puternic impregnată ideologic de antisemitism. În 2012, când se afla la vârful carierei sale politice, află că linia maternă din familie este de origine evreiască. KEEP QUIET, un documentar biografic care îmbină într-un stil clasic, interviuri de tip talking heads cu imagini de arhivă, expune criza de identitate prin care Szegedi trece ca urmare a acestei descoperiri paradoxale și îi urmărește parcursul în plan public și personal, odată ce fostul lider politic naționalist decide să se alăture activ comunității evreiești din Budapesta, împotriva căreia militase virulent în trecut. Regizorii Joseph Martin și Sam Blair își concentrează atenția, pe de-o parte, asupra felului în care funcționează mecanismele colective de propagare a urii și a xenofobiei, și, pe de altă parte, asupra efectelor de autoefasare ale victimelor, lăsând la latitudinea celor care îl ascultă pe Szegedi - un performer înnăscut de o credibilitate ușor de chestionat – să decidă în ce măsură transformarea și noua sa atitudine apologetică sunt sau nu autentice. ...

Explorând ideea limitărilor auto-impuse ca stimul al creativităţii, “Techsquat” observă cinci antreprenori de douăzeci şi ceva de ani în activităţile lor de zi cu zi și în stabilirea şi negocierea regulilor şi limitelor existenţei. În încercarea de a-şi crea propriul Silicon Valley în miniatură, tinerii se mută împreună într-un apartament din Praga, unde crează un mediu al cooperării şi creativităţii. Fără a înfrumuseţa sau a dramatize industria start-up- urilor, filmul sparge cel de-al patrulea perete pentru a oferi o privire asupra unei generaţii. Dornice de acţiune şi de schimbare, personajele işi croiesc un loc în lume, confruntându-se cu idealurile sociale de independenţă şi masculinitate. Cu umor şi afectuoasă ironie, “Techsquat” spune, în esenţă, povestea universală a definirii propriei persoane, în evoluția către etape și roluri noi ale vieții. ...

Regizorul Liviu Tipuriță ne introduce în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi, palate luxoase și interlopi. Comunitatea rromă e una dintre cele mai marginalizate și sărace din Europa și timp de foarte mulți ani muzica tradițională țigănească era singura lor marfă de export. A apărut însă un sound nou - manele - care a invadat întreaga țară. Maneliștii-vedete pot câștiga și 20.000 de euro pe seară, la nunți opulente, unde invitații aruncă literalmente cu bancnote asupra lor. Postările lor pe youtube ajung la milioane de vizualizări. Muzicanții tradiționali, precum celebrul Taraf al Haiducilor, care l-a avut odinioară susținător chiar pe Johnny Depp, se plâng că manelele i-au adus la faliment și că vor distruge muzica țigănească. Acest documentar analizează soundtrack-ul unei schimbări sociale și culturale de excepție. Proiecția filmului are loc joi, 20 octombrie la ora 21:30 la Sala Thalia și este precedată de Concertul Kana Jambe & Dan Bursuc. ...

Aromânitatea este o lume veche, care se stinge încet. Dialectul este vorbit rar în Balcani şi doar de vârstnici. Aromânii, în număr de 350.000, după unii sau în jur de 1.000.000 după alte păreri, trăiesc în Albania, Grecia, Macedonia, Serbia, Bulgaria şi România. Majoritarii le spun vlahi, rumeri, rămânji, makidonji, armânji etc. Documentarul de față explorează din interior identitatea acestui popor, deslușind perspectiva pe care aromânii o au asupra propriei origini, limbi și a numelui de armân. Filmările au fost realizate în Albania (Moscopole, Korcea), Macedonia (Krusevo, Bitola) şi Grecia (Sirako, Avdella, Pirivoli) și de combină într-un mozaic de locuri şi personaje, care compun portretul unei lumi pierdute. ...

Primul sfert de oră din coming-of-age-ul TRAIN TO ADULTHOOD pare extras dintr-o lume utopică și dintr-un timp incert, în care angajații unei companii feroviare lucrează de zor cu plăcere, și, în același timp, suprarealistă, având în vedere că vârsta „angajaților” e undeva între 10 și 14 ani. Însă utopia se destramă rapid, odată ce Klára Trencsényi își concentrează atenția pe poveștile a două familii din Budapesta și ne dăm seama că Gergő și cei doi frați, Carmen și Viktor, merg și lucrează în această tabără de vară mai degrabă pentru a evada din realitatea precară de acasă. Părinții lui Gergő sunt plecați la lucru în Germania, în vreme ce mama lui Carmen și a lui Viktor e în situația de a-și pierde locuința și de a nu-și mai putea întreține de una singură familia. Trencsényi urmărește timp de doi ani parcursul tulburător de maturizare forțată a celor trei preadolescenți, subliniind rolul anacronic pe care un spațiu moștenit din trecut - destinat pionierilor în timpul regimului comunist - îl are asupra vieților lor din prezent, când sfârșitul copilăriei intră sub semnul dezvrăjirii și al incertitudinii. ...