Conform unui vechi obicei chirghiz care încă funcţionează în ciuda faptului că a fost declarat ilegal cu câţiva ani în urmă, în Kirghistan, fosta republică sovietică, bărbaţii îsi răpesc viitoarele soţii. De obicei, viitorul mire convoaca câţiva prieteni, închiriază o maşină, urmăreşte fiecare mişcare a fetei pe care a pus ochii şi, la momentul oportun o răpeşte pur şi simplu de pe stradă şi o duce la casa părinţilor lui. Imediat, o delegaţie pleacă la familia fetei pentru a-i pune în temă cu răpirea. În aşteptarea unei hotărâri din partea celor două familii, fata rămâne în casa răpitorului, păzită de rudele acestuia. Există mai multe feluri de răpiri. Câteodată episodul este formal, pentru că tinerii se cunoc şi plănuiseră oricum să se căsătorească. Sunt însa cazuri când fata nu vrea să se mărite şi chiar situaţii în care răpitorul îi este complet necunoscut. Studii recente estimează că aproape jumătate din numărul csăsătoriilor din Kirghistan se fac pe baza tradiţionalei răpiri a miresei. În 50% din cazuri, femeile sunt căsătorite împotriva voinţei lor. Filmul spune povestea a patru fete răpite pentru a deveni mirese fără voia lor. ...

Un film despre populatia Hamar, locuitori ai tinutului arid din sud-vestul Etiopiei, Hamar traiesc într-o izolare autoimpusa al carei impact asupra comunitatii se regaseste în organizarea sociala pe care au cizelat-o pâna aproape de forma statului perfect. Pâna nu demult, viata traditionala era în mare masura nealterata. O mare însemnatate în acest sistem o avea suprematia masculina, deschisa, recunoscuta, chiar opulenta. Barbatii din tribul Hamar sunt stapâni, iar femeile lor, sclave. Filmul este o încercare de a dezvalui nu doar activitatile lor de zi cu zi, ci si efectul pe care suprematia masculina îl are asupra starii sufletesti si a comportamentului, într-o societate guvernata de inegalitatea dintre sexe. ...

În 1963, la scurt timp dupa ce Republica Mali si-a declarat independenta, tuaregii s-au revoltat împotriva noilor autoritati. Revolta s-a sfârsit într-o baie de sânge. A urmat o perioada de secete cumplite, care i-a împins pe tuaregii din Mali si Niger catre Algeriea si Libia. Teshumara este numele miscarii culturale si politice a tuaregilor, nascuta sub semnul suferintei exilului si a lupte pentru emancipare. Chitarele Tinariwen cânta povestea Teshumarei si aduc un oamgiu tragediei tuarege. ...

Din copilarie, Vasile Ghiman dintr-un sat maramuresan s-a simtit mai bine în postura de fata. Îsi spunea "Rodica" si se îmbraca în rochii. Vasile/Rodica a crescut cu aceasta dilema. La 30 de ani, confuzia transsexuala persista si el nu îsi gaseste locul, desi oamenii din sat l-au acceptat si îl accepta asa cum e, semn ca România rurala este pe alocuri mai deschisa decât s-ar putea crede. Filmul traseaza portretul acestui personaj, împartasind spectatorului nelinistile sale si încercarile de a se împaca cu sine însusi. ...

Kletzmer - muzica populara instrumentala evreiasca - s-a format în centrul si estul Europei si a devenit de-a lungul secolelor simbolul culturii evreiesti. Kletzmer era o muzica functionala, o componenta importanta a nuntilor si a altor serbari evreiesti. Astazi, muzica Kltezmer este o legatura între dezvoltarea culturii europene si a celei evreiesti si ilustreaza renasterea post-holocaust a acesteia din urma. Muzica Kletzmer este puntea între suferintele trecutului si speranta împacarii si a întelegerii din viitor. Etnologul american celebru în întreaga lume, Yale Strom, eminent cercetator si artist al muzicii si culturii Kletzmer. Nici o alta tara nu a avut un impact atât de puternic asupra muzicii Kletzmer cum l-a avut România. "Doina: blues evreiesc" celebreaza legatura inseparabila între stilul muzical evreiesc si cel românesc, Prin film ne conduce apreciata cântareata americana de muzica idis Elisabeth Schwartz, ai carei stamosi provin din Târgu Frumos. ...