Documentarul urmăreşte o familie de cazaci din cea mai vestică provincie a Chinei, Xingjiang, pe parcursul unui an. Etnicii cazaci din China se înrudesc cu populaţia Kazahstanului şi vorbesc aceeaşi limbă. Dar, în timp ce în Kazahstan regimul sovietic i-a transformat pe toţi în agricultori sau muncitori, cazacii din Xingjiang şi-au păstrat stilul de viaţă nomad, legătura cu natura şi dragostea pentru animale. Oameni cu o fire blîndă, cazacii împart teritoriul provinciei cu populaţia Xingjiang, mult mai iuţi din fire. De aceea, preferă să-şi ducă turmele către platourile înalte şi regiunile cele mai îndepărtate din munţi. Echipa de filmare a urmărit o familie nomadă tipică, cu unsprezece copii, pe tot parcursul călătoriei lor în căutarea ierbii. Drumul e dificil şi greutăţile nu sunt puţine. Cîteodată trec zile întregi pînă cînd găsesc ceva de mîncare. Dar viaţa lor nu înseamnă doar o luptă cu greutăţile de tot felul. Este loc şi pentru momente de destindere şi de veselie. Credinţa care îi călăuzeşte e simplă şi de neclintit : iarba va creşte mereu, la fel ca şi copiii lor. ...

După ce asistase, în 1996, la deschiderea unei gropi comune din Bosnia, doamna Ministru pentru problemele refugiaţilor din Cabinetul Danez decide să lase în urmă confortul biroului ministerial, pentru a porni într-o urmărire pe cont propriu a unui criminal de război. Imaginile de coşmar îi întăresc hotărârea de a afla şi a dezvălui opiniei publice totul despre masacrul, care i-a făcut pe atâţia oameni să caute adăpost în Occident. Din cercetări, reiese că autorul masacrului ar fi fost directorul şcolii din localitate. În vara anului 1999, doamna Ministru porneşte de-a lungul şi de-a latul fostei Iugoslavii, în urmărirea celui, al cărui nume era deja înscris pe lista secretă a Tribunalului pentru Crimele de Război din fosta Iugoslavie. Filmul surpinde momentul în care, după paisprezece zile de căutare, ea se află în sfârşit faţă în faţă cu omul care adusese nenorocire atîtor oameni. În loc să întâlnească personificarea răului, aşa cum se aştepta, personajul din faţa ei se dovedeşte a fi pur şi simplu un politician. ...

Filmat într-o închisoare de maximă securitate, documentarul explorează lumea deţinuţilor condamnaţi pe viaţă. Insistând mai puţin asupra faptelor pentru care au fost condamnaţi, autorul preferă să analizeze percepţia lor despre libertate, despre pedeapsă, despre Dumnezeu. Din relatările deţinuţilor, prinde contur o lume aparte, guvernată de legi nescrise, de cunoaşterea şi respectarea cărora depinde supravieţuirea fiecăruia. Deţinuţii MSV prescurtare a sentinţei “muncă silnică pe viată” din codul penal comunist, păstrată în argoul închisorii - vorbesc despre prima lor zi la puşcărie, despre ierarhia strictă care există printre deţinuţi, despre informatori, despre mizeriile traiului în comun şi despre automutilare ca modalitate de a “evada”, măcar pentru câteva zile, la infirmerie. Aici nu există prietenii bazate pe afinităţi, ci doar camaraderii de circumstanţă. Deşi ştiu că sunt condamnaţi pe viaţă, cu toţii visează la ziua când vor ieşi din puşcărie. Este speranţa, care îi ajută să reziste. ...

Joaquim, originar din Mozambic, lucrează la minele de aur din Africa de Sud. Viaţa lui e împărţită între două lumi: cea modernă, a oraşului unde locuieşte şi cea tradiţională, a satului natal. Venit în Africa de Sud doar temporar, pentru a câştiga bani, şederea lui se prelungeşte într-atât încât trec mai mulţi ani până când reuşeşte să se întoarcă acasă, fie şi pentru o scurtă vizită. Între timp, a apărut o a doua soţie, care are grijă de el şi îl ajută în pregătirile de călătorie. Încărcat de cadouri, Joaquim ajunge în sfârşit în satul lui, unde are parte de o primire călduroasă. Dar reproşurile nu întârzie să apară. Prima soţie e supărată pe el pentru că a lipsit atât de mult. Fiul lui, devenit adult, aproape că nu îl recunoaşte. Bătrînii satului îi reproşează că nu şi-a făcut datoria de bărbat, aşa cum cere tradiţia, şi îl presează să facă mai mulţi copii. Nimeni din sat nu poate să înţeleagă, că acceptând să se supună legilor tradiţionale, Joaquim, care e HIV pozitiv, şi-ar condamna propria soţie la moarte. Prins între modernitate şi tradiţie, Joaquim caută în zadar o cale de mijloc. ...

Credinţa în spirite a supravieţuit în Birmania, în ciuda triumfului religiei budiste şi a absurdităţilor dictaturii militare. Cultul spiritelor e însufleţit de persoane stranii, cu capacităţi de medium, mulţi dintre ei homosexuali. Întreţinând acest cult, ei fac viaţa oamenilor suportabilă, într-o ţară guvernată de unul dintre cele mai dure regimuri din lume. Filmat în capitala Birmaniei, Yangon, fără permisiunea autorităţilor, PRIETENI SUS-PUŞI îl poartă pe spectator în tainele acestui cult şi îi dezvăluie viaţa celor care practică meseria de medium. Două bătrâne pline de viaţă întreţin firul poveştii, care pătrunde într-o lume necunoscută, cu istoriile ei emoţionante, costume extravagante, muzică exuberantă şi dansuri dezlănţuite. Explorînd acest teritoriu straniu, aflăm că, pentru oamenii de la toate nivelele societăţii birmaneze, un medium e şi asistent social, şi psihiatru. ...