Orchestra subterana
Filmul aduce în prim plan o varietate de personaje: un cântareţ la harpă din Venezuela, un violonist din Sarajevo, un cântăreţ din Malayezia şi un lăutar din România. S-ar putea crede că e un film despre cei care îşi câştigă existenţa în metroul parizian, mai ales că şi titlul ne duce cu gândul într-acolo. Treptat, însă, revenim la suprafaţă. În primul rând, pentru că in metro filmările sunt interzise din cauza recentelor atentate cu bombă, dar mai ales pentru că şi aici poate fi găsită o "lume subterană".Aproape toţi eroii filmului au fugit din ţările lor din motive politice, şi locuiesc ilegal în Franţa, în apartamente minuscule, de mansardă, sau în camere închiriate la suprapreţ, în hoteluri mizere. Puţin câte puţin, viaţa lor muzicală prinde contur. Îi regăsim în studiourile de înregistrări sau în sălile de concerte. Sau sub arcadele unei clădiri în Place des Vosges, unde concertează reuniţi într-o adevărată "orchestră subterană".
...