Centrul Astra Film
Ro / En

                         

Astra Film Festival

Arhiva filme

0-9 | A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | U | V | W | X | Y | Z

  • O afacere infloritoare

    Kenya e lider mondial în exportul de flori, o afacere de miliarde de dolari, din care populatia locala nu se alege, din pacate, cu cine stie ce profit. În industria cultivarii si exportului de flori, exploatarea oamenilor atinge dimensiuni socante. Filmul abordeaza într-o nota personala efectele devastatoare ale industriei florilor asupra unui oras kenyan, îmbinând poezia cu o radiografiere frusta a realitatii. ...

  • O avertizare

    Un grup de africani au părăsit Pământul pentru a crea o colonie pe o planetă îndepărtată. Ei răspund cu neliniște la sosirea unui invitat nepoftit prin secvențe repetitive și ritualuri demult uitate. ...

  • O casa aparte

    În tumultul pregatirii Sibiului pentru anul 2007, când urma sa fie Capitala Culturala Europeana, viata locuitorilor merge mai departe. Nu netulburata. Centrul orasului este un santier, totul se reface. Dar ce se întâmpla dincolo de ziduri? La etajul unei case istorice din Piata Mica, ocolita de renovari tocmai fiindca este prea distrusa, locuieste septuagenarul Ioan Drasovean, care cauta sa tina pasul cu schimbarile. Filmul îl urmareste peste tot: acasa, unde pisica îi tine companie, primind vizitele câtorva prieteni sau cunoscuti, ducând un aspirator vechi la reparat sau discutând cu amicii în parc despre politica internationala si facturile la telefonul mobil, ba chiar si învatând sa trimita SMS-uri. Un film despre Sibiu si despre locuitorii sai, cu problemele si sperantele lor. O poveste delicata, plina de tandrete si umor, despre schimbare si adaptare. Povestea lui Ioan Drasovean poate fi povestea României la intrarea în UE. ...

  • O droaie de copii, o maimuţă şi un castel

    Aceasta este o poveste despre Julita, lidera unei familii ale cărei trei dorinţe din copilărie s-au şi împlinit: o droaie de copii, o maimuţă şi un castel în Spania. Când face 81 de ani, unul dintre fiii ei o vizitează pentru a descoperi unde a pus vertebrele străbunicii asasinate, care s-au rătăcit printre miile de obiecte bizare strânse de Julita de-a lungul vieţii. În timp ce noi explorăm istoria unei familii mai mult decât pitoreşti, această bătrânică fără pereche va descoperi sensul vieţii. Un film-cronică doldora de umor absurd ce serveşte şi ca o alegorie a situaţiei contemporane în Spania. ...

  • O fată

    Patru fete din patru țări care sunt depărtate una de alta, dar care au același fus orar: Mariana, 12 ani, din Jina, România; Noura, 13 ani, de lângă Ierusalim, Palestina; Oona, 12 ani, din Rovaniemi, Finlanda; Sunday, 13 ani, din Isohe, Sudan. Prin prezentarea în paralel a unei zile din viața fiecărei fete, cu aceleași repere (masa de dimineață, mersul la școală, masa de prânz, efectuarea temelor, munca în gospodărie, cina în familie) și din câteva cuvinte ale fetelor aflăm că, în ciuda asemănărilor și a desfășurării temporale aproape identice, viețile, mediul în care trăiesc și șansele lor de viitor sunt foarte diferite: Sunday și frații ei se află în grija surorii mai mari, pentru că mama este aproape oarbă, iar tatăl a dispărut în timpul războiului civil; părinții Marianei lipsesc toată ziua, îngrijind ferma de animale; Noura trăiește în comunitatea de beduini de lângă Ierusalim, permanent hărțuită de autoritățile israeliene; Oona trăiește lângă cercul arctic, într-un mediu natural dur, cu nopți foarte lungi, dar în confortul vieții occidentale. Printr-o simplă alternare de imagini din viața fiecărei fete, filmul ne permite să comparăm sistemele de educație, relațiile familiale, perspectivele de viitor, modul de viață și mediul natural din cele patru țări. ...

  • O lume pierduta

    Filmul spune povestea reconstructiei barajului Kopaszi, aflat în centrul Budapestei, si mai ales povestea oamenilor a caror soarta este legata de baraj. Autorul a petrecut zece ani în zona, vietile celor care traiesc în pontoane si baraci devenindu-i familiara. Filmul îi prezinta pe acesti oameni care trebuie sa reziste în fata naturii si împotriva investitorilor care se lupta sa îi evacueze cu orice pret. ...

  • O luna din viata lui Ephtim D.

    Ephtim D., 73 de ani, fost poştaş, acum pensionar, trăieşte împreună cu soţia lui într-un apartament de trei camere într-un cartier din Sofia. Ca vechi socialist, este complet derutat de "nebunia" democraţiei şi de incertitudinile tranziţiei. Adunate, pensia lui şi a soţiei lui abia dacă ajung la 66$. Ephtim duce o luptă continuă pentru menţinerea bugetului familiei pe linia de plutire. Strategia pe care şi-a făcut-o pentru a supravieţui se bazează pe două componente vitale: asistenţa medicală gratuită şi masa de prînz de la cantina socială. Acest portret al unui pensionar bulgar se profilează pe fundalul disperării generale şi al nostalgiei pentru trecutul comunist. ...

  • O minte tânără

    Curiozitate nestăvilită, dorinţa de a-şi lărgi în permanenţă orizonturile, un mod anume de a relaţiona cu oamenii şi un zâmbet nelipsit. Aceste câteva cuvinte îl descriu perfect pe documentaristul Nicholas Dimancescu. Născut într-o familie cu dragoste pentru cunoaştere şi călătorii şi având şi privilegiul de a cultiva această dragoste, Nick se dovedeşte de la o vârstă fragedă talentat şi spiritual, cu o minte ascuţită. Înregistrările personale din arhiva de familie se îmbină cu interviurile actuale cu cei care i-au influenţat viaţa pentru a-i urmări dezvoltarea de la un copil minune la un artist promiţător. A Young Mind reuşeşte să rezume o viaţă în mai puţin de o oră şi o face cu măiestrie. Fiind martorii momentelor care i-au modelat viziunea asupra lumii şi auzind oamenii ce l-au format vorbind despre el, avem posibilitatea nu doar să ne formăm o idee despre cine a fost Nick, ci şi să formăm o legătură intimă cu spiritul său curios. ...

  • O moarte notabila

    Jarreth Merz, actor de origine elvetiana si nigeriana, traieste la Los Angeles. Descendenta sa africana devine dintr-o data pregnanta, odata cu vestea mortii tatalui sau. În Nigeria, traditia cere ca primul nascut sa organizeze înmormîntarea. Tot lui îi revine responsabilitatea de a avea grija de familia tatalui sau. Jarreth porneste în descoperirea unei tari si a unei culturi care sunt parte din el, dar carora nu le apartine. ...

  • O poveste de acasă

    Povestea imaginată de copii este simplă, dar ne spune multe despre cum văd ei lumea celor mari: Mireasa şi extraterestrul Ruki plănuiesc să se căsătorească, dar Gogobela, personajul negativ, încearcă să îi despartă. Prietenii Miresei o ajută pe aceasta să afle adevărul. Ca în toate poveştile, totul se termină cu bine şi Gogobela este mâncată de către Balena Bali. În cele din urmă, Mireasa şi Ruki se căsătoresc şi îşi promit unul altuia că „nu îşi vor pierde niciodată capul”. ...

  • O poveste despre vânatorii de capete

    Hamat'sa (sau "Dansul canibalului" este cea mai importanta si bine reprezentata ceremonie a populatiei Kwakwaka'wakw (Kwakiutl) din Columbia Britanica. Filmul urmareste istoria descrierilor antropologice ale dansului si, printr-un proces de restitutie, pune comunitatea fata în fata cu materiale de arhiva pentru a analiza în ce masura pot ele influenta atitudinea comunitatii fata de ritual si ceremonia în sine. Al doilea punct de interes este experienta pe care antropologul o traieste pe teren si întrebarile pe care si le pune cu privire la etica reprezentarii antropologice si la negocierea relatiei dintre antroplog si cei care fac obiectul cercetarii sale. Desi Hamat'sa a fost interzis prin lege de autoritatile canadiene din 1884 pâna în 1951 în cadrul unei ample politici de asimilare, Kwakwaka'wakw si-au pastrat cunostintele despre acest dans ceremonial, în parte datorita participarii lor la reprezentatii de factura etnografica prilejuite de productia unor filme sau de specatcole în cadrul târgurilor mondiale. În aceeasi perioada, ceremonia afacut obiectul unor cercetari antropologice intense, materializate, printre altele, în lucrarile lui Franz Boas si fotografiile lui Edward S. Curtis. Din anii 1950, dansul a reaparut în contexte ceremoniale si interculturale si a devenit o emblema culturala a populatiei Kwakwaka'wakw. ...

  • O singură voce

    Într-una dintre cele mai aride regiuni din nordul Argentinei locuiesc 5000 de indigeni, reprezentând 5 culturi diferite. Pentru a revendica teritoriile ce le-au apartinut dintotdeauna, s-au organizat dupa legile albilor. Este pentru prima oară când le-au permis albilor să le filmeze discuţiile. ...

  • O vara în fata usii

    Zece tineri din Austria, Germania si Ungaria, s-au angajat la Crucea Malteza pe perioada verii, pentru strângere de fonduri într-o regiune împadurita din Bavaria. La prima vedere e ca în tabara, dar de fapt e vorba de o munca serioasa. În fiecare dimineata se duc cu masina în zona care le-a fost repartizata si apoi merg din casa în casa, suna la sute de usi si încearca sa ajunga la inimile oamenilor. Misiunea lor este sa convinga pe cât mai multi sa faca donatii anuale direct în contul bancar al organizatiei. Sunt platiti în functie de rezultate. Daca nu reusesc sa înscrie noi membri, nu primesc niciun ban. E un joc unde unii pierd, iar altii câstiga. Unii renunta, în timp ce altii îsi gasesc talente de negustori ambulanti de caritate. ...

  • O viata în aer curat

    Astăzi, războaiele din Iugoslavia par ceva îndepărtat. Multe s-au întâmplat în lume de pe vremea când conflictele iugoslave ţineau prima pagina a ziarelor. Pentru localnici, însă, urmările sunt foarte prezente. Una e să discuţi despre conflicte etnice şi refugiaţi la mese rotunde şi la întâlniri oficiale şi e cu totul altceva să ai de-a face cu ele concret. Satul Djulovac din estul Croaţiei e departe de tumultul politic şi administrativ al capitalei. Comunitatea de aici se confruntă cu probleme etnice, cărora trebuie să le găsească soluţii. Localnicii sunt croaţi, dar în sat traiesc şi sârbi, iar amintirea conflictului din 1991 nu s-a şters. Refugiaţii croaţi din Kosovo, veniţi aici cu speranţa unui nou început, complică şi mai mult situaţia. Filmul urmăreşte poveştile oamenilor din Djuvolac şi încercările autorităţilor locale de a găsi soluţii pentru a menţine deschisă comunicarea între toţi locuitorii satului. ...

  • O viață normală

    Acest documentar este bazat pe o poveste adevărată și prezintă viața normală a unei familii tipice din nordul Chinei. Protagonistul nu e căsătorit la 44 de ani și un vecin îi face cunoștință cu o femeie divorțată care are o fată de 7 ani. În pofida faptului că el se plânge neîncetat de diverse aspecte ale vieții, ea doar zâmbește, neputând vorbi foarte bine și simțind încă durerea violenței familiei fostului ei soț. Regizorul încearcă, folosind tehnici de cameră simple, să surprindă câteva probleme tipice apărute în China în dezvoltare - muncitorii imigranți, violența în familie, furtul în mediul rural, familiile coincidentale și problemele persoanelor cu dizabilități - într-un singur film. ...

  • O zi în Republica Populara Polona

    One Day In People's Poland prezinta povestea unei zile obisnuite din viata unor oameni obisnuiti, din Polonia comunista. Dupa un studiu lung de 30 de ani, prin materiale de arhiva din perioada comunista, regizorul alege sa reconstruiasca ziua de 27 octombrie 1962. Era o zi ca oricare alta, când nu s-a întâmplat nimic iesit din comun. Totusi, fiecare lucrusor personal dezvaluie lucruri memorabile despre absurditatile acelor vremuri. Filmul combina fimari originale, scrisori si documente oficiale. Cel care au trecut prin comunism vor recunoaste multe lucruri care pe atunci le guvernau viata. Cât despre tinerii spectatori, lor li se va oferi o privire asupra unei perioade pe care nu o cunosc si nici nu o înteleg. ...

  • O zi la Alep

    După cinci luni de asediu sufocant şi bombardamente zilnice, un grup de copii din oraşul sirian Alep încep să coloreze zidurile oraşului. Este un joc care îi ajută să uite de lupta zilnică pentru supravieţuire, un joc care poate insufla optimism sutelor de mii de oameni prizonieri în oraş. Filmul descrie efectele devastatoare ale războiului şi le pune în faţa publicului. Cum ultimul an a adus o inflaţie de reportaje pe acest subiect, poate că publicul nu mai este mişcat de imaginile cu clădiri prăbuşindu-se şi victime anonime smulse de sub dărâmături de echipe de salvare. Dar One Day in Aleppo se concentrează pe oameni obişnuiţi şi pe activităţile lor, iar experienţa devine mai mult decât personală. Ne identificăm cu aceşti oameni şi ne sâcâie o întrebare insistentă: ce am face dacă am fi în locul lor? ...

  • Oameni care aduc ploaia

    Dealurile Vumba din centrul Mozambicului, aproape de granita cu Zimbabwe sunt teritoriul lui Mambo ( Seful) Chirara. Pozitia de conducere a lui Mambo este recunoscuta de catre guvern. Pe lânga faptul ca este liderul spiritual cel mai important al regiunii, Mambo are drept de judecata pentru cauze minore referitoare la spirite si probleme domestice. Este ajutat de mai multi adjuncti si conducatori de ritualuri. În cel mai nordic colt al teritoriului lui Mambo traieste Mbuya Gondo, o femeie de peste 70 de ani, care este medium. Mambo Chirara nu agreaza activitatile batrânei. Dupa parerea lui e prea independenta si cere prea multi bani pentru ceremonii. Filmul îi urmareste pe cei doi lideri într-o perioada în care se pregatesc ritualurile anuale de invocare a ploii. ...

  • Oameni de cuvânt

    Filmul dezvaluie cum o veche traditie din Peninsula Araba, aceea a unor adunari ale poetilor, în timpul carora fiecare îsi recita poeziile în fata celorlalti, s-a transformat, în Yemenul din zilele noastre, în forum de dezbatere a problemelor sociale si politice actuale. Filmul scoate în evidenta semnificatia pe care o are cuvântul în cultura contemporana yemenita, circulatia cuvântului vorbit si oratoria utilizata ca mijloc de libera exprimare într-o tara cu perpective sumbre, dominata de saracie si instabilitate politica. Structura filmului urmareste o sedinta tipica de qat chewing (în timpul carora se mesteca frunze de chata edulis, planta psihotropa), care se desfasoara în regiunea muntoasa a Yemenului. În timpul întâlnirii, se recita versuri cu voce tare. Poeziile sunt un prilej de a întelege problemele cotidiene care îi framânta pe oamenii locului: seceta, politica regionala si dragostea. ...

  • Oameni din Valea Jiului

    La scurt timp dupa nastere, parintii au abandonat-o . A crescut la orfelinat. A suferit abuzuri sexuale, i s-a pus un diagnostic de handicap mintal, a trait într-un mediu violent, a fost supusa suferintelor fizice si psihice. Filmul face portretul acestei femei pornind de la propriul ei jurnal. Acum are 38 de ani si se poate spune ca a reusit. A terminat universitatea si e profesoara. Dar durerile trecutului sunt înca prezente în amintiri si în paginile celor saptesprezece caiete de jurnal. ...

  • Oameni mici, visuri mari

    Un milionar a dorit să creeze o utopie pentru oamenii mici în China - un loc în care să poată trăi și lucra între ei, departe de discriminarea din societate. Așa s-a născut ”Imperiul piticilor”. Acesta este un parc tematic neobișnuit în care zeci de oameni locuiesc și creează spectacol pentru oricine plătește intrarea. Acest documentar observațional urmărește drumul câtorva angajați în puncte de turnură din viața lor. O răzgândire, o escapadă secretă, o luptă pentru a găsi dragostea adevărată și o aventură dincolo de limitele ”Imperiului piticilor” conduc la experiențe profund diferite. Legați de dorința de a-și urmări visurile și de a-și găsi fericirea, acești oameni mici își încearcă norocul într-o lume nesigură. Destinul unora se va schimba pentru totdeauna. ...

  • Oameni, vise, fapte

    Interesat de un model de societate orientat catre viitor, regizorul Andreas Stiglmayr descopera, la 150 de kilometri vest de Berlin, în regiunea Altmark, o comunitate alternativa înfiintata în urma cu un deceniu de asa-numitul „Club 99". Locuitorii celui mai tân?r sat al Germaniei (43 de femei, 35 de barbati si 33 de copii) au ca prioritati ecologismul si conservarea resurselor, autonomia si independenta. Totusi, lucrurile nu sunt chiar atât de roze pe cât sunt de... verzi. Observând fara a judeca, ascultând fara a comenta, integrându-se fara a pierde controlul, autorul descopera ca în sânul comunitatii exista mari diferente de opinie privind responsabilitatea conducerii, exploatarea animalelor sau educarea copiilor. Adversarii din exterior, alaturi de dezamagitii sau disidentii din interior, au si ei un cuvânt de spus în acest documentar despre provocarile si consecintele schimbarii. ...

  • Oamenii din Romania

    Sapte filme scurte despre sapte minoritati etnice din România. Stramosii lor s-au stabilit aici în urma cu multi ani, în speranta unei vieti mai bune. Filmul da detalii asupra istoricului celor sapte comunitati si subliniaza trasaturile identitatii culturale ale fiecareia dintre ele. ...

  • Oare cei înalți sunt fericiți?

    Un interviu cu lingvistul și activistul Noam Chomsky devine o ocazie pentru regizorul Michel Gondy de a folosi metode complexe și inedite pentru a acompania discuția. Regizorul folosește desenul de mână, animația digitală și camera de 16 mm pentru a traduce viziunea lui Chomsky într-un imaginar cinematografic îndrăzneț. Copaci care cresc din formele stilizate ale creierului uman pentru a se transforma în forme geometrice complexe redevin grupuri de oameni într-o revizualizare cinematografică continuă care explică felul în care percepem lumea prin intermediul limbajului. ...

  • Oare cine suntem?

    Înainte de 1939, în Polonia traiau 3.500.000 de evrei. 350.000 au supravietuit Holocaustului. Câti evrei numara Polonia astazi? Nu se stie cu precizie. Filmul este conceput ca o experienta personala, o încercare de a descoperi viata asa-numitilor "evrei-noi" din Polonia zilelor noastre, la sase decenii dupa Holocaust si cinsprezece ani dupa caderea comunismului. În 2001, presedintele Poloniei a recunoscut oficial pogromurile din Polonia. A fost un semnal al reconcilierii, iar comunitatea evreiasca încearca de atunci încoace sa reînvie traditia evreilor polonezi. Ce semnificatie au demersurile lor pentru cele câteva mii de evrei din Polonia de azi? Filmul cauta raspunsuri posibile la aceasta întrebare. ...

  • Obcina

    Obcina este un catun ascuns în munte. Vara traiesc si lucreaza acolo zeci de ruteni. Când se apropie iarna, parasesc catunul din cauza conditiiolr foarte aspre. Numai familia dogarului Stefan Cut ramâne, ca în fiecare an, pe munte. Familia a reusit sa supravietuiasca pe munte iarna dupa iarna, pâna când o întâmplare neasteptata le-a amenintat existenta. Beat fiind, Stefan a adormit în zapada pe o poteca de munte. Degetele de la o mâna i-au degerat, iar amputaerea era singura solutie. Stefan s-a hotarât cu greu sa accpte operatia. Pe de-o parte îi era frica, pe de alta, era îngrijorat pentru familia lui. Cum aveau sa se descurce daca el nu mai putea munci? În final, operatia s-a facut si a reusit, iar Stefan si-a putut folosi din nou mâna. Dupa ce totul a trecut cu bine, familia se întreaba daca vor mai ramâne de acum încolo iernile pe munte. ...

  • Ocean Hill Drive

    Prin cadre statice emanând un aer sinistru și concentrându-se pe umbre ce pulsează și a căror sursă filmul decide să nu o divulge, ci doar să o sugereze, Ocean Hill Drive abordează un fenomen foarte puțin cunoscut numit “shadowflicker’, care are loc în suburbiile orașului Boston. Imagini cu restaurante și locuințe goale, sugerând o atmosferă de calm, sunt întrerupte de scurte umbre recurente, abia perceptibile și totuși neliniștitoare. Sentimentul de amenințare instilat de imagini este potențat de o voce feminină care compilează interviuri cu locuitorii acestui spațiu, din care umanul este absent. Auzim povești ale unor oameni înfricoșați să constate că locuiesc într-un mediu devenit brusc ostil. Ocean Hill Drive poate fi simultan o reușită poveste de groază, o glumă cinematografică (nu ar fi totuși posibil ca ceea ce vedem să fie un efect special?) și un documentar despre o centrală electroeoliană amplasată greșit. ...

  • Oceane în spațiu

    Două dintre cele mai profunde întrebări pe care şi le pot adresa oamenii sunt "De unde venim?" şi "Suntem singuri?". E cât se poate de firesc să străbatem cu privirea nemărginirea spaţiului în căutarea altor lumi locuite. Oceane în spaţiu este o călătorie de explorare a unor locuri unde condiţiile ar putea fi favorabile apariţiei vieţii. ...

  • Oceanul mare

    Spatiul urban românesc, marcat de varii influente culturale, fie ele occidentale, fie orientale, a fost, începând cu anii '90, locul în care foarte multi imigranti chinezi si-au gasit rostul. Evitând problemele generale pe care toti strainii le au, filmul urmareste discret si profund trei istorii ale unor chinezi aflati în confruntarea zilnica cu concurenta comerciala, cu nedreptatea si ilegalitatile sau cu dezacordurile religioase. Toate drumurile celor trei duc, într-un fel sau altul, la centrul comercial Europa, epicentrul vietii sociale, nu lipsite de singuratate sau pericole. ...

  • Ochiul zilei

    Chiar si pe fundalul unei atmosfere politice încarcate, a protestelor intense din partea partidul opozitiei dictatorului indonezian Suharto si a alegerilor care îl vor aduce pe Magawati la conducerea Indoneziei, filmul documentar The eye of the day are ca subiect viata de zi cu zi a lui Rumidjah, a familiei si prietenilor ei. Rumidjah este o vaduva de 62 de ani, care locuieste alaturi de copii si nepoti într-un cartier muncitoresc din orasul Jakarta. Filmul acopera în acelasi timp viata din sufrageria lui Rumidjah, confuntarile politice de pe strazile Jakartei si truda nocturna a gunoierilor. Obiectivul camerei de filmat mânuita de Helmrich cu multa rabdare, dezvaluie dramatism si imagini socante în fiecare dintre aceste locatii. ...

  • Oh, Jezera, satul meu de la malul marii

    Jezera este un sat de pe insula Murter, în nordul Dalmaţiei. Aici totul este în strânsă legătură cu marea: istoria locului, folclorul, obiceiurile şi gândurile oamenilor. Aproape toate cântecele au ca subiect marea şi gândul îndreptat spre cei dragi plecaţi cu barca în larg. Pe mal, femeile aprind farul, pentru ca bărbaţii lor să poată găsi drumul spre casă. ...

  • Olarul din Binis

    Un film-portret despre un olar din Banat, pe nume Ionica Stepan, care la 80 de ani tine în spate traditia a numai putin de sase generatii de mesteri olari. Bunicul sau strabatea drumurile Imperiului Austro-Ungar pentru a-si vinde marfa. Primea în schimb bani sau grâne. Potrivit traditiei de odinioara, nu te puteai însura pâna nu învatai sa faci oale. Filmul vorbeste despre ceea ce s-a mai pastrat azi din traditia de altadata. ...

  • Omul care știa 75 de limbi

    Documentar de animație, filmul spune povestea emoționantă a lui Georg Julius Justus Sauerwein, lingvist de geniu care și-a sacrificat cariera academică în favoarea unei vieți în apropierea minorităților etnice, apărând cu dăruire drepturile oamenilor la educație și cultură în limba maternă. Grație talentului său excepțional, a fost angajat ca tutore al frumoasei și talentatei prințese germane Elisabeth de Wied, care avea să devină regina scriitoare și artistă Carmen Sylva, prima Regină a României. Georg Sauerwein a fost tutorele, inspirația și prietenul ei de o viață, cei doi urmând aceeași stea călăuzitoare în apărarea celor vulnerabili și a păcii. Pornind de la scrisorile lui Sauerwein, filmul îmbină trăsăturile clasice ale unui basm cu realismul documentarului, atât în scenariu, cât și în conceptul vizual, lărgind asfel limitele specifice filmului documentar. ...

  • Omul cu o mie de ochi

    Supranumit decanul fotoreporterilor, Iosif Berman a fost aproape de mişcarea de avangardă şi a avut o contribuţie însemnată la fotografia etnografică. A trăit în România între 1890 şi 1941. Ca fotograf, Berman a fost prezent la cele mai fabuloase experienţe sociale, a fost martor al unor întîmplări istorice cruciale şi a cunoscut toate personalităţiile, care au influenţat destinul României de atunci. Un film despre viaţa unui om, care a avut sens atîta timp cît a putut fotografia, şi despre viaţa fotografiilor lui, martori ai destinului unui om şi al unei epoci. ...

  • Omul Grizzly

    Documentar multipremiat al regizorului german Werner Herzog, Grizzly Man spune povestea lui Timothy Treadwell, un idealist plin de carismă, care se vedea pe sine însuși ca singurul apărător al urșilor grizzly. 85 de ore de filmări, o mare parte fiind realizate de Treadwell însuși (care își înregistra interacțiunile cu urșii) și interviuri cu oameni care l-au cunoscut sau au fost implicați direct în aventurile sale estivale, au fost condensate de către Herzog într-o poveste de viață adevărată și convingătoare cu final tragic. Timp de peste 10 ani, Treadwell a trăit și a filmat în mijlocul urșilor grizzly din Alaska cu totală nechibzuință, până când, în 2003, s-a produs inevitabilul: împreună cu prietena lui, au fost uciși și mâncați de un urs. ...

  • OPEN DISCUSSION with LUX Guest

    ...

  • Orasul care nu exista

    Locuitorii orasului rusesc Prirechnyy au primit scrisoare din partea autoritatilor regiunii Murmansk, prin care sunt anuntati ca orasul lor nu mai exista. Cu toate acestea, o mâna de pensionari refuza sa paraseasca orasul, care a cunoscut si vremuri mai bune. Întâlnim patru dintre ei, în micul lor univers absurd din nordul Rusiei. ...

  • Orasul Mariei

    San Nicholas era cunoscut ca “oraş al oţelului”, până când a început să se răspândească ştirea, că Sf. Fecioară i se arată lui Gladys Motta, o femeie obişnuită dintr-un cartier modest. În fiecare zi, tot mai mulţi oameni se înghesuie la poarta femeii, cu mesaje pentru Fecioară. Oraşul se umple de pelerini veniţi din toată ţara. Ca la un semnal, se pune în mişcare o întreagă industrie de fabricare şi vânzare de mituri şi miracole. De la micii întreprinzători, care vând plicuri şi hârtie de scris chiar la poarta lui Gladys, până la fabrica unde se fac pe bandă rulantă statuete ale Mariei, comerţul religios e în floare. Autorităţile sesizează momentul şi încearcă să profite de pe urma industriei nou-apărute. Televiziunile transmit poveşti reale şi poveşti fabricate. Sursa întregii isterii, Galdys Motta, rămâne invizibilă, ceea ce sporeşte misterul şi stimulează şi mai mult apetitul nesecat al oamenilor pentru noi şi noi mituri şi legende. ...

  • Oraşul furnicilor

    Răsărit din deşertul ce înconjoară Lima (Peru), oraşul El Salvador - 1500 de acri suprafaţă urbanizată - a fost deja vizitat de numeroşi jurnalişti, cercetători şi organizaţii neguvernamentale din toată lumea. De fapt, această mahala "auto-organizată" cu 350000 de locuitori e considerată un model de dezvoltare pentru America Latină. Urmând un "program de dezvoltare" pentru America latină, organizat şi susţinut de o multitudine de comitele şi asociaţii, locuitorii din El Salvador, porecliţi de unii "furnici ale deşertului", au construit din nimic un adevărat oraş, ci infrastructurile sale şi sistemul său de servicii publice, în numai 20 de ani. ...

  • Orașul-fantomă

    Moartea vine din toate părțile în Siria: de la regimul Assad, de la intervențiile internaționale, de la ISIS. Situația a trecut dincolo de a fi de coşmar până la a fi de neconceput. Contracarând propaganda de recrutare ISIS cu înregistrări sustrase în secret de la faţa locului, "Raqqa is Being Slaughtered Silently", un grup de jurnaliști civili auto-organizați, oferă singura fereastră către realitatea monstruoasă a sediului noului Califat ISIS. Visceral, calvaresc, intransigent "City of Ghosts" nu se sfieşte să folosească filmări explicite, dar nu o face pentru a mitiza protagoniștii. Nu sunt eroi de carton sau victime. Plâng și tremură din cauza stresului post-traumatic, dar îşi ridică din nou camerele de filmat. În același timp, filmul este o reflexie a răspunsului Occidentului: de a închide ochii, de a considera recunoașterea oficială (de exemplu, premiile jurnalistice) drept reacție suficientă (în cele din urmă auto-măgulitoare), propriul extremism. "Bombele nu vor opri ISIS, ISIS este o idee", spune unul dintre protagoniști. Așa cum ne arată o mână de oameni curajoși, o idee de combătut, păstrându-ne umanitatea. ...

  • Orchestra subterana

    Filmul aduce în prim plan o varietate de personaje: un cântareţ la harpă din Venezuela, un violonist din Sarajevo, un cântăreţ din Malayezia şi un lăutar din România. S-ar putea crede că e un film despre cei care îşi câştigă existenţa în metroul parizian, mai ales că şi titlul ne duce cu gândul într-acolo. Treptat, însă, revenim la suprafaţă. În primul rând, pentru că in metro filmările sunt interzise din cauza recentelor atentate cu bombă, dar mai ales pentru că şi aici poate fi găsită o "lume subterană".Aproape toţi eroii filmului au fugit din ţările lor din motive politice, şi locuiesc ilegal în Franţa, în apartamente minuscule, de mansardă, sau în camere închiriate la suprapreţ, în hoteluri mizere. Puţin câte puţin, viaţa lor muzicală prinde contur. Îi regăsim în studiourile de înregistrări sau în sălile de concerte. Sau sub arcadele unei clădiri în Place des Vosges, unde concertează reuniţi într-o adevărată "orchestră subterană". ...

  • Orice căsnicie reuşita începe cu lacrimi

    Migratia e vazuta de obicei prin prisma problemelor materiale imediate pe care le ridica.Doar în ultima perioada se vorbeste de o alta problema legata de acest fenomen: carei culturi apartin copiii emigrantilor din anii 1950-1970? Europei sau cele a parintilor? Filmul e un exemplu foarte pertinent de ceea ce înseamna "ciocnirea culturilor" în lumea contemporana. ...

  • Orizont

    Filmat în localităţile Jæren şi Lista, documentarul descrie într-o serie de imagini poetice peisajul de coastă din sud-vestul Norvegiei, cu balizele, navele, păsările, animalele şi câmpurile lui. Fără dialoguri, cu un concept inspirat din muzică şi pictură, filmul este un tribut închinat frumuseţilor naturii şi, în acelasi timp, un îndemn la conservarea şi protejarea lor. ...

  • Ouăle lui Tarzan

    Într-un stat nerecunoscut ca atare, un fel de paradis în ruină, într-un institut de medicină experimentală cu angajaţi creaţionişti, documentarul “Ouăle lui Tarzan” surprinde un microcosmos al paradoxurilor. Abkhazia, regiune care face parte din Georgia, are o istorie de războaie civile cu aceasta. Laboratoarele în care s-au făcut descoperiri medicale importante sunt şi locul unde s-a încercat încrucișarea omului cu maimuțe. Cadre înduioșătoare cu pui de maimuță arătați în toată vulnerabilitatea lor sunt urmate de cadre în care aceiași pui de maimuță sunt supuși experimentelor. Acest spaţiu al contradicțiilor se dovedește a fi în același timp un memento al eșecului idealurilor utopice din secolul trecut: comunismul, controlarea naturii, dar mai ales a omului ca ființă bună şi rațională. În mod semnificativ, documentarul nu afirmă, ci doar observă cu istețime şi tocmai astfel devin vizibile contradicții de obicei trecute cu vederea, ca de asemenea firescul derutant al faptului că ele există simultan. Ghidat printr-un proces analitic şi auto-analitic dificil, spectatorul înțelege că oroarea şi plăcerea izvorăsc din același loc. ...

  • OVULE PENTRU MAI TARZIU

    In acest documentar intim, regizoarea Marieke Schellart dezvaluie lupta ei impotriva ceasului biologic. Ar vrea sa aiba copii, dar nu a gasit inca barbatul potrivit. Pentru a avea mai mult timp la dispozitie, ea vrea sa isi prelungeasca perioada de fertilitate prin inghetarea ovulelor, operatie interzisa in Olanda. Marieke vorbeste cu sinceritate despre planurile si indoielile ei cu prietenii si familia, fiind sustinuta de acestia, dar intampinand si rezistenta pe parcurs. Pentru Marieke incepe o calatorie lunga care o va duce si in strainatate in incercarea de a gasi o solutie pentru o problema care preocupa multe femei in ziua de azi. ...