Graţian
Satenii din Izbuc, un sat din Carpati, cred despre consateanul lor Gratian Florea ca ar fi pricolici de lup. Un obicei vechi spune ca moasele se aduna la leaganul copilului si invoca spiritele, pentru ca noul nascut sa capete harnicie, frumusete sau întelepciune. Prin sat umbla vorba ca la Gratian cordonul ombilical nu a vrut sa se rupa pîna cînd moasa nu a invocat pricoliciul de lup. A fost un moment hotarîtor pentru viata lui gratian. Parasit de familie si respins de oamenii din sat, a ajuns sa traiasca într-o cocioaba la marginea satului, fara apa si fara caldura. În fiecare sîmbata, Gratian merge în sat, unde cerseste mîncare cît sa-i ajunga pentru saptamîna urmatoare. Se spune ca cei care nu-i dau nimic îsi vor vedea oile mîncate de lupi. În singuratate, Gratian învîrte pe toate partile numere astronomice si sustine ca va descoperi infinitul datorita credintei sale în valorile morale si în viata vesnica. Gratian se vede pe sine ca un calator prin univers, care va trece la un moment dat pragul vietii pamîntesti, iar atunci esenta sufletului sau se va contopi cu Dumnezeu.
...