Cu o abordare discretă a subiectului refugiaților somalezi ce călătoresc pe drumurile. Europei în căutare de siguranță și o viață mai bună, "Abdul & Hamza" este un documentar sensibil la semnificația clipelor fugare și a tiparelor repetitive ale trecutului. Subminându-ne aşteptările printr-o serie de "finaluri false" create prin muzică sau atmosferă, filmul dezvăluie capcanele unei istorii care se repetă, cei doi protagoniști aflându-se mereu între state și spații, pe un drum care nu se termină niciodată. Reacționând la cei doi în loc să le exploateze poveștile de dragul publicului, regizorul Marko Grba Singh alege cadre lungi unite de vocile personajelor şi încadraturi ce favorizează spaţiul pentru a dezamorsa dramatismul inerent subiectului. Felul în care îi vedem pe Abdul si Hamza devine mai apropiat, mai uman, prezenţelor lor discrete dispărând în cele din urmă literalmente din cadru, invizibile fiind în conştiinţa colectivă. ...

Preluarea controlului de către armată în Chile, prin lovitura de stat din septembrie 1973, a reprezentat punctul culminant al tensiunilor Războiului Rece, al influenței politicii internaționale și al conflictelor interne. Pentru militari a fost un eveniment care le-a schimbat direcția vieții. ''Caravana Morții”, care a călătorit prin țară cu elicopterul efectuând execuții ale deținuților militari în perioada imediat următoare loviturii de stat, a fost un mecanism al terorii. Treizeci de ani mai târziu, repercusiunile acestor evenimente sunt încă manifeste – în instanțele de judecată, în politică și în casele oamenilor din Chile. Acest documentar imersiv autobiografic pune utilizatorul în pielea tatălui artistului media, Oscar Raby, care în 1973 era un ofițer în vârstă de 22 de ani, încartiruit în nordul statului Chile în ziua în care „Caravana Morții” a ajuns la regimentul său. Alături de el, în realitatea virtuală, spectatorul se transformă în martor al execuției unui grup de prizonieri capturați de regimul militar – o armată din care făcea și el parte. ...

Alisa avea 26 de ani la izbucnirea revoluției ucrainiene. Era studentă la cinematografie, dar, mai presus de toate, ca cetățean al patriei ei, Ucraina, a simțit că e de datoria ei să facă ceva. Filmul o urmează din Euromaidan către prima linie a războiului cu separatiștii din est. E un jurnal realizat cu sensibilitate, despre o tânără rătăcită într-o lume zbuciumată. Alisa nu e doar o regizoare de documentar, ci se transformă în participant activ la evenimente, o fată-soldat din linia întâi. Și o tânără femeie îndrăgostită. Filmul e o auto-documentare realizată cu sinceritate a aventurilor vieții ei. Precum Alice a lui Lewis Carroll, autoarea se trezește într-o lume bizară și distorsionată și încearcă să găsească un echilibru între cele trei ipostaze ale propriei ei personalități. ...

Angela este o fată de etnie romă, de 17 ani, căsătorită și pe punctul de a da naștere unor gemeni. Locuiește cu părinții într-un sat din Transilvania și își petrece ziua, trimițându-i scrisori soțului, de care este temporar separată. Îmbinând interviuri de tip talking heads și scene cotidiene de familie, filmul-portret al lui Botond Püsök vorbește despre cum povestea Angelei reflectă problematici mai largi, care vizează necesitatea incluzinii sociale a romilor și discriminarea acestora, radiografiind dificultățile cu care se confruntă tinerele din comunitate: lipsa educației și un viitor incert, inegalitatea dintre sexe și persistența unor obiceiuri controversate, cum ar fi răpirea fetelor în vederea căsătoriei. Pentru a putea face față tuturor acestor probleme, tânăra Angela încearcă să reziste stoic, înarmându-se cu optimism și credință. ...

Axolotl e o vietate fascinantă, cu o înfățișare grotescă, cu capacitatea de a se regenera și mai ales pentru faptul că e o creatură neotenică, adică stagnează în stadiul de larvă pe parcursul întregii vieți. Trăiește în lacurile din jurul metropolei Mexico City și are reputația de a fi nemuritoare. Filmul transformă creatura axolots, cunoscută și ca ''peștele mexican umblător'', într-o metaforă a orașului însuși, într-un demers eseistic despre supraviețuire și adaptare. ''Filmul începe cu o serie de impresii și citate despre Axolotl și, pe măsură ce se derulează, intră el însuși într-un proces de metamorfoză: locuri, oameni, protagoniști, atmosferă, totul se schimbă încetul cu încetul. Ca autor, sunt interesat de procesul prin care treci făcând un documentar, pentru că, la început, ceea ce va ieși în final e încă nedefinit și neprevăzut.'' (Alexander Hick) ...

Filmul invită la o călătorie întru explorarea lumii armânilor, pornind de la primele imagini filmate în Balcani, la început de secol 20 de către frații Yanaki și Milton Manakia și ajungând la primul film din istoria cinematografiei, vorbit în armână. Titlul respectivului film, ''Nu sunt faimos, dar sunt armân'', e definitoriu pentru acest popor mândru și misterios. În centrul docunentarului de față stă legătura, pe care spectaorul este îndemnat să o deslușească el însuși, între primele imagini filmate de frații Manakia după 1905 și filmul ''Nu sunt faimos, dar sunt armân'', realizat un secol și ceva mai târziu și care aduce în economia documentarului situația actuală a armânilor. Concluzia este că, indiferent de meleagurile unde trăiesc, armânii împărtășesc același nume și aceeași limbă, fiind parte a unuia și aceluiași popor. ...

Filmat în Yellowknife, Canada, documentarul oferă spectatorilor șansa unică de e trăi experiența aurorei boreale ca și când ar fi acolo, datorită muncii de pionierat a astrofotografului Kwon O. Chul. Filmul nu ilustrează tipicele imagini filmate cu tehnica time-lapse, ci utilizează filmări de înaltă rezolutie, emisferică, în timp real, cu cameră specială low-light, care surprinde detaliile subtile, culorile, dinamismul și frumusețea aurorei. În plus, pe tot parcursul filmului sunt prezente explicații științifice și grafică de înalt nivel estetic, referitoare la legenda aurorei boreale. ...